Modificările operate de Guvernul Dăncilă la Legea taximetriei, adoptate ca urmare a protestelor taximetriştilor, au intrat în vigoare de joi. În aceste condiţii, apare întrebarea ce se va întâmpla cu aplicaţii precum Uber sau Taxify. Deputatul Remus Borza a comentat acest subiect în platoul DCNEWS.
„Guvernul a adoptat pe 29 martie OUG pentru modificarea Legii 38/2003, ce reglementează transportul în regim de taxi şi închiriere, ca urmare a protestelor repetate ale taximetriştilor. Odată cu eliminarea sintagmei „în mod repetat" din Legea 38/2003, agenții de la Rutieră nu vor mai trebui să demonstreze caracterul repetat al abaterii, ci pur și simplu vor aplica sancțiuni, adică amenzi usturătoare, de până la 5.000 lei, și ridicarea plăcuțelor de înmatriculare ale autovehiculului folosit în serviciul de ride-sharing sau car-sharing. În 2018, peste 3 milioane de români au optat pentru transportul cu Uber, Taxify sau Clever. O modalitate de transport modernă, civilizată, accesibilă și fiscalizată. În mașinile Uber, Taxify sau Clever nu dai peste un sconcs certat cu apa și săpunul, peste un șofer care fumează sau chiar îți vorbește urât, dacă nu îi convine de mutra ta, ori peste altul care îți refuză comanda dacă nu te înțelegi la preț sau la bacșiș. Din păcate, industria de taxi a rămas nu doar cu o flotă învechită, dar și cu o mentalitate retrogradă. Și de data aceasta, Guvernul a cedat presiunilor companiilor de taxi.
Deja se văd efectele modificărilor aduse Legii taximetriei. Azi, în București, a fost un trafic infernal. Cei care constant apelau la Uber sau Taxify au fost nevoiți să-și scoată mașinile din garaj. Cel puțin cu 20% a crescut numărul mașinilor în circulație astăzi, spre deosebire de zilele precedente. Asta înseamnă mai multe zeci de minute petrecute în trafic, mai mulți nervi și mai multă poluare, dar și mai puțini bani la bugetul de stat. Este impardonabil și inadmisibil ca într-o economie de piață să creezi poziții de monopol, cu atât mai mult în zona serviciilor.
Uber are deja o filială înregistrată în România cu toate atributele fiscale (cui, număr de înregistrare). Cei aproape 11.000 de parteneri Uber, proprietari de mașini ce prestează un serviciu de ride-sharing, sunt la rândul lor înregistrați fiscal ca PFA sau SRL. Bugetul va pierde anul acesta peste 20 milioane euro din TVA și impozit pe venit, datorat de șoferii care folosesc aplicația.
Uber, Taxify și Clever au transportat, în 2018, peste 3 milioane de români, pentru care au plătit impozit. Doar în București, impozitul plătit de Uber a fost de trei ori mai mare decât impozitul plătit de toate companiile de taxi care operează în capitală. Patronii firmelor de taxi, foarte apropiați de unii membri ai Guvernului, speră că utilizatorii Uber, Taxify sau Clever vor migra automat la ei. Nu se va întâmpla acest lucru. Există oameni care, nici să-i pici cu ceară, nu s-ar urca într-un taxi. Cu atât mai mult nu se va întâmpla acest lucru dacă interzici companiile de ride-sharing. Corporatiștii nu vor face coadă la taxiuri, ci își vor lua mașinile personale. Cum s-a întâmplat și azi.
În martie, autorităţile dădeau asigurări că ordonanța nu va leza Uber, Taxify sau Clever. Ministrul Răzvan Cuc și viceprim-ministrul Daniel Suciu s-au angajat că, până la momentul intrării în vigoare a modificărilor operate de Executiv la Legea taximetriei, vor reglementa serviciul de car-sharing și ride-sharing. Nu s-a întâmplat nici până azi. Mai mult decât atât, cei doi demnitari au ieșit public și au afirmat că ordonanța nu interzice aceste aplicații, ci doar își propune să combată pirateria din transportul de persoane. E drept că noile prevederi nu interzic explicit aceste aplicații, dar o fac implicit, prin sancțiunile prohibitive care se vor aplica începând de azi pentru acest tip de servicii.
Joi, în prima zi după intrarea în vigoare a noilor dispoziții, nu am mai văzut în trafic mașini Uber, Taxify sau Clever. Normal, doar cine își permite o amendă de 5000 lei sau ridicarea plăcuțelor de înmatriculare?! Mă surprinde însă tăcerea corporatiștilor, hastagiștilor și liderilor partidelor de dreapta, principalii utilizatori ai acestor aplicații. Nu au avut nicio reacție pe acest subiect. Probabil, sunt prea ocupați cu campania electorală. Toți vor să se facă eurodeputați. Însă cine mai rămâne în țară să se ocupe de problemele reale ale celor 18 milioane de români condamnați să trăiască în România?", a spus Remus Borza.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu