Ucraina a anunţat luni că a lovit o bază a grupării paramilitare Wagner, ai cărei membri sunt acuzaţi de Kiev că luptă de partea trupelor ruse, şi că a distrus un pod din apropierea oraşului ocupat Melitopol, din regiunea Zaporojie, informează AFP.
Potrivit guvernatorului regiunii Luhansk (estul Ucrainei), Serghei Gaidai, baza Wagner din oraşul Propasna a fost distrusă de o lovitură de precizie. Tirul a avut loc duminică, a precizat Gaidai pe Telegram.
Extrem de opacă, gruparea Wagner are legături cu oligarhul rus Evgheni Prigojin, el însuşi considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Prezenţa combatanţilor săi a fost atestată în ultimii ani în Siria şi în ţări africane printre care Libia şi Mali.
În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat mai multe poduri, în special în regiunea ocupată Herson, unde forţele ucrainene au lansat o contraofensivă pentru a recuceri zeci de sate aflate sub controlul trupelor ruse.
În 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova afirmă constant că este vorba despre o operaţiune militară specială de denazificare a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.
"Conducerea Naţiunilor Unite şi diplomatul şef al UE nu ar trebui să vorbească despre demilitarizare, ci despre introducerea unui încetări a focului", a declarat Vladimir Rogov, reprezentant al autorităţilor de ocupaţie ruse, luni agenţiei de presă de stat ruse Ria Novosti.
Zile în şir, Rusia a făcut responsabilă partea ucraineană pentru atacurile asupra centralei nucleare din oraşul Energodar, în timp ce ucrainenii au dat vina pe ruşi. Secretarul general al ONU Antonio Guterres a avertizat săptămâna trecută asupra unui potenţial dezastru nuclear şi a cerut ca zona să fie demilitarizată.
Duminică, 42 de ţări au cerut ca Rusia, care în prezent ocupă centrala nucleară, să o predea Ucrainei. Cererea a fost făcută
în numele UE, precum şi al SUA, Marii Britanii, Norvegiei, Australiei, Japoniei, Noii Zeelande şi al altor ţări.
"Staţionarea personalului militar rus şi a armelor la instalaţia nucleară este inacceptabilă", au declarat acestea într-un comunicat comun.
Într-o scrisoare adresată liderului Kim Jong Un cu ocazia sărbătoririi zilei eliberării Coreei de Nord, preşedintele Putin a spus că legături bilaterale mai strânse ar fi în interesul ambelor ţări şi ar contribui la consolidarea securităţii şi a stabilităţii în peninsula coreeană şi în regiunea Asiei de Nord-Est, conform informaţiilor difuzate de agenţia nord-coreeană de presă KCNA.
De asemenea, liderul nord-coreean i-a trimis o scrisoare preşedintelui rus în care îi comunică că prietenia ruso-coreeană a fost creată în cel de-al doilea război mondial odată cu victoria asupra Japoniei, care ocupase peninsula coreeană.
"Cooperarea strategică şi tactică, sprijinul şi solidaritatea" dintre cele două ţări a atins de atunci un nou nivel în eforturile comune de a se opune ameninţărilor şi provocărilor din partea forţelor militare ostile, a spus Kim în scrisoare sa. KCNA nu a identificat care ar fi aceste forţe ostile, dar, de obicei, acest termen se referă la Statele Unite şi aliaţii săi.
Kim Jong Un a prezis că această cooperare va creşte pe baza unui acord semnat în 2019, când s-a întâlnit cu preşedintele Putin.
Coreea de Nord a recunoscut în iulie drept state independente cele două republici separatiste din estul Ucrainei susţinute de Rusia, iar oficialii au luat în discuţie perspectiva ca muncitori nord-coreeni să fie trimişi în aceste zone pentru a ajuta în domeniul construcţiilor sau ca forţă de muncă în alte sectoare.
Ucraina, care rezistă unei invazii ruse descrise de Moscova drept "operaţiune militară specială", a rupt imediat relaţiile cu regimul de la Phenian după această recunoaştere, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News