Noii lorzi ai escrocheriei se ocupă cu usturoi și îl aprovizionează din China.
Publicitate
Prețiosul aliment, cu utilizări multiple în bucătărie și cunoscut pentru beneficiile sale pentru sănătate, se află în centrul unei bătălii dintre Bruxelles și Beijing. Totul pleacă de la observația potrivit căreia cantități uriașe de usturoi chinezesc sunt importate ca fiind alimente ”congelate” pentru a fenta taxele de import, acest lucru fiind posibil datorită temperaturii scăzute folosită în timpul transportului. Producătorii de usturoi din Uniunea Europeană îi acuză pe chinezi că au înșelat UE cu acest truc.
Prin plasarea produsului în Europa cu codul vamal Taric pentru usturoiul congelat, produsul este scutit de tariful suplimentar de 1,2 euro pe kilogram stabilit pentru usturoiul proaspăt care provine din afara blocului european. Afacerea nu este ceva de nualuat în considerare dacă ținem cont că UE importă peste 28.000 de tone de usturoi congelat pe an.
Volumul mare a stârnit suspiciunile producătorilor europeni, care denunță practica de ceva vreme. Suma evaziunii s-ar ridica la 26,1 milioane de euro doar în 2018, conform calculelor Asociației Spaniole a Producătorilor și Comercianților de Usturoi (Anpca).
Astăzi, 83% din usturoiul mondial este cultivat în China. Potrivit Agrifood, prețurile s-au prăbușit, iar producătorii tradiționali din alte zone ale lumii au avut de suferit cel mai mult. Au urmat provocări internaționale, până la punctul de a declanșa un război comercial în Asia la sfârșitul anilor 1990. Când Coreea de Sud a impus un tarif de 315% la importurile de usturoi chinezesc, Beijingul a ripostat la importurile de telefoane mobile și polietilenă din Seul. În cele din urmă, Coreea a fost de acord să reducă substanțial tariful la import pentru a evita consecințe mai grave.
În ceea ce privește relațiile cu UE, deja în 1993 Bruxelles-ul verificase că prețurile pe tonă în China erau de trei ori mai mici decât cele din Spania, care este principalul producător european. Apoi au existat acuzații aduse cultivatorilor chinezi că ar fi albit usturoiul și l-au vândut chiar dacă în interior era neconform și prezenta mucegaiuri și insecte.
Problemele economice s-au adăugat astfel la problemele legate de sănătate. La acea vreme, Comisia Europeană a stabilit o limită de import de 33.700 de tone, care a fost ridicată ulterior la peste 46.000 de tone în 2014. Odată cu măsura protecționistă, s-a încercat să se evite colapsul total al producției în statele membre.
Când China a aderat la Organizația Mondială a Comerțului, UE a stipulat că orice usturoi care depășește limita de cotă prestabilită va fi supus unui tarif de 9,6% și a unui tarif suplimentar de 1.200 de euro pe tonă. Cu toate acestea, prezența usturoiului chinezesc pe piețele europene nu s-a oprit.
Pentru a ocoli măsurile protecționiste ale UE, a fost instituit un sistem complex de contrabandă, nu mai puțin decât cel al țigărilor din anii 1980. În 2006, Oficiul European de Luptă Antifraudă a calculat pierderi de cel puțin 60 de milioane de euro din contrabanda cu alimente, usturoiul chinezesc pe locul trei după numărul de cazuri, imediat după zahăr și carne.
Acum reiese că una dintre metodele de fraudare a UE ar consta în folosirea unor temperaturi de -3°C sau -4°C, pentru care produsul este de fapt proaspăt.
După cum a amintit europarlamentarul spaniol, Clara Aguilera, din grupul socialist în întrebarea sa, conform unei sentințe a Curții de Justiție a UE, clasificarea ”marfă congelată” înseamnă că usturoiul este la o temperatură mai mică de -20°C. Cu toate acestea, aceste informații nu sunt incluse în codul tarifar, deci nu sunt verificate de inspectorii vamali, care permit, prin urmare, să intre în statele membre usturoiului proaspăt dat drept ”congelat”.
Asociațiile de producători solicită Comisiei să actualizeze codul vamal conform regulii stabilite de instanța europeană, astfel încât inspectorii să fie informați corespunzător cu privire la modul în care își vor îndeplini atribuțiile.
Producătorii europeni indică, de asemenea, o altă problemă serioasă, care ar reduce și mai mult profitabilitatea culturii. Aceasta este interdicția utilizării unui erbicid fără înlocuitor. Dispariția lui ar însemna nevoia de plivire manuală, făcând cultivarea extrem de costisitoare, spun producătorii. Ei se plâng, de asemenea, că vetoul ar fi efectiv doar în UE și nu pentru fermierii din țările din afara blocului european.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu