UE aprobă PNRR-ul Ungariei, dar tensiunile persistă între Budapesta și Bruxelles

Acest pas reprezintă o mișcare crucială în ceea ce privește redresarea post-pandemie a țării, întrucât această tranșă, în valoare de 920 de milioane de euro, reprezintă o parte esențială din suma totală alocată Ungariei, conform acestui plan.

Aprobarea PNRR-ului revizuit al Ungariei și eliberarea acestei tranșe majore de fonduri survin în contextul unei dispute tot mai accentuate între autoritățile ungare și Comisia Europeană privind respectarea statului de drept. Blocarea accesului Ungariei la fonduri de coeziune și la fondurile alocate pentru redresarea post-pandemie a fost o măsură luată de Comisia Europeană, invocând încălcări ale principiilor statului de drept din partea guvernului lui Viktor Orban.

Conform declarațiilor ministrului ungar de finanțe, Mihali Varga, tranșa de 920 de milioane de euro este programată să fie eliberată în luna ianuarie. Totuși, această aprobare și acordarea fondurilor au venit cu anumite condiții și controverse. O parte din statele membre UE, precum Olanda și cele trei state baltice, s-au abținut în procesul de aprobare, exprimând astfel rezerve față de direcția politicii interne a Ungariei și față de respectarea principiilor europene fundamentale.

Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei, revizuit recent, cuprinde un total de 10,4 miliarde de euro, din care 6,5 miliarde de euro sunt sub formă de granturi și 3,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. În plus, Ungaria va primi suplimentar 4,6 miliarde de euro în cadrul planului european REPowerEU, având ca obiectiv accelerarea tranziției către surse de energie curată.

Deși Comisia Europeană a anunțat posibilitatea deblocării condiționate a fondurilor de coeziune pentru Ungaria în viitorul apropiat, oficialii acesteia au subliniat că orice plată ulterioară va fi supusă îndeplinirii unui set de cerințe stricte legate de statul de drept. Astfel, guvernul ungar trebuie să adopte și să implementeze măsuri concrete privind combaterea corupției, asigurarea independenței justiției, garantarea libertății de exprimare și protejarea drepturilor migranților, printre altele.

Pe de altă parte, premierul Viktor Orban a reacționat vehement, acuzând Comisia Europeană că a blocat accesul la fondurile europene cu motivații politice, din cauza orientării conservatoare a guvernului și a politicii sale în domeniul migrației ilegale și al comunității LGBT. Mai mult, Orban a rămas unul dintre puținii lideri europeni care au menținut legături apropiate cu Rusia, fapt care a adus tensiuni suplimentare între Ungaria și alte state membre UE.

În perspectiva unui summit european următor, în care se discută lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la Uniunea Europeană și un nou pachet de ajutor financiar pentru această țară în valoare de 50 de miliarde de euro, tensiunile persistente între Ungaria și Comisia Europeană pot crea un climat tensionat în cadrul dezbaterilor și deciziilor ce urmează să fie luate de liderii europeni.

Pe măsură ce situația se dezvoltă, relația delicată dintre Ungaria și Uniunea Europeană rămâne subiect de atenție și controversă în contextul politic european contemporan, reflectând tensiunile existente între valorile fundamentale europene și direcțiile politice adoptate de anumite state membre.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News