Uniunea Europeană ar putea renunța la gazul rusesc, potrivit El Pais.
Publicitate
Uniunea Europeană ar fi negociat în secret o serie sancțiuni fără precedent cu care să lovească Rusia dacă președintele acesteia, Vladimir Putin, decide să invadeze Ucraina.
Lista de sancțiuni ar fi fost creată în secret și că urmau să fie adoptate aproape imediat și în deplin acord cu Washington și Londra în eventualitatea atacului. Pedeapsa, potrivit unor surse citate de El Pais, ar varia de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv importul de petrol și gaze rusești. Lovitura așteptată este de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxelles-ul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua pagubele pe care, inevitabil, le-ar suferi și economia europeană.
Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare ruse și restricțiile privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.
Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.
Nu este exclusă nici oprirea achiziției de petrol și gaze rusești, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar, dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări ar fi schimbat recent scenariul.
Chiar și așa, la Bruxelles se recunoaște că ruptura comercială cu Moscova ar forța adoptarea unor măsuri de urgență. Aceleași surse citate de El Pais, asigură că UE are capacitatea de a rezista provocării, chiar și în domeniul energetic.
Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare drastică. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an, potrivit datelor compilate de Bruegel. Dintre cele patru gazoducte din Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.
Cele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. Cele care ajunge prin Turcia au suferit numeroase suișuri și coborâșuri, iar a doua conductă de gaz baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaze (din lipsă de autorizare europeană) iar criza ucraineană ar putea face ca aceasta să fie permanent inutilizabilă.
Importul de gaz lichefiat din alte țări cu nave a trecut, în schimb, de la 1.400 de milioane de metri cubi în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut la 3.380 de milioane, la fiecare șapte zile ale acestei luni, potrivit datelor de la Bruegel. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maxime istorice, în ultimele săptămâni, iar cei din Algeria au avut de suferit, din cauza crizei cu Maroc, dar sunt cu mult peste minimele lor istorice.
Șocul energetic, dacă ar avea loc, ar deteriora serios relația comercială dintre UE și Rusia. Prejudiciul, deși reciproc, ar avea consecințe mai devastatoare pentru economia rusă. UE este cel mai mare partener comercial al Rusiei și destinația a 38% din exporturile sale. Piața rusă, în schimb, absoarbe doar 4,1% din exporturile europene, potrivit datelor Comisiei Europene. UE, însă, își joacă prezența și în Rusia, unde este cel mai mare investitor internațional și acumulează o investiție de peste 300.000 de milioane de euro.
„Această relație comercială este importantă pentru noi, dar este mult mai importantă pentru Rusia”, a avertizat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, joi, la forumul de la Davos, desfășurat virtual.
„Sperăm să nu aibă loc un atac, dar dacă va avea loc, suntem pregătiți”, a adăugat liderul european.
Surse din Comisia Europeană, din Consiliu și din principalele capitale europene sunt de acord că lista de sancțiuni este gata să fie activată cât de curând este necesar, ceea ce nu reprezintă un obstacol în menținerea deschisă a drumului negocierilor cu Moscova.
„Planul nostru este pregătit, dar idealul ar fi să nu-l aplicăm”, spune o sursă diplomatică. „Să ne încrucișăm degetele”, adaugă altul.
UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Pedeapsa europeană, încă în vigoare, a limitat accesul mai multor bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale pentru industria energetică.
Economia rusă a rezistat acestor sancțiuni timp de șapte ani, iar analiștii recunosc că Putin are puncte forte în favoarea lui pentru a rezista unui nou atac. Rusia abia dacă are datorii publice (20%), subliniază Centrul de Politică Europeană și are un fond de stat puternic, alimentat de exporturilor de gaz și petrol, care în decembrie 2021 a adunat 185.000 de milioane de dolari (163.000 de milioane de euro). Dar economia Rusiei are și puncte vulnerabile, cum ar fi inflația.
UE este convinsă că ar putea provoca multe daune economiei fragile a unei țări zdruncinate de tensiunile interne care au determinat Kremlinul să înăsprească represiunea și persecuția opoziției în ultimele luni. Dar Bruxelles, ca și Moscova, își ține ascunse cărțile, astfel încât adversarul să fie cel care își face singur calculele cu privire la consecințele acțiunilor sale. Singurul mesaj public repetat de toate sursele occidentale este că un atac armat asupra Ucrainei ar provoca un răspuns devastator pentru economia rusă din Occidentului. „Consecințe enorme și costuri foarte mari”, avertizează capitalele europene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu