UE condamnă apelul deputaţilor ruşi pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor separatiste din estul Ucrainei

'Această recunoaştere ar fi o încălcare clară a acordurilor de la Minsk', semnate sub mediere franco-germană şi care prevăd revenirea acestor teritorii în cele din urmă sub controlul Kievului, a avertizat Borrell într-un mesaj pe Twitter, informează AFP și Agerpres.

Textul acestui apel către preşedintele rus a fost adoptat în 'sesiune plenară' de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus) cu scopul ca cele două teritorii să devină 'state autonome, suverane, independente', potrivit preşedintelui camerei, Viaceslav Volodin.

Sprijinul UE şi angajamentul 'pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional rămân neclintite', subliniază Josep Borrell.

Şeful diplomaţiei europene invită Rusia să-şi 'respecte angajamentele şi să se angajeze cu bună credinţă' în discuţiile cu Ucraina, Germania şi Franţa cu privire la procesul de pace în estul Ucrainei în cadrul formatului de negocieri 'Normandia'.

Republicile proruse Doneţk şi Lugansk luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva forţelor proguvernamentale în estul Ucrainei de opt ani. Acest conflict, declanşat după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, s-a soldat cu peste 14.000 de morţi, potrivit AFP. 

VEZI ȘI: Putin: Rusia vrea dialog cu SUA şi NATO, în sensul creşterii transparenţei activităţilor militare

Rusia vrea să continue negocierile cu SUA şi Alianţa Nord-Atlantică, a declarat preşedintele Vladimir Putin

Rusia vrea să continue negocierile cu SUA şi Alianţa Nord-Atlantică, pe tema măsurilor, în sensul controlului armamentului şi creşterii transparenţei privind activităţile militare, a declarat preşedintele rus, Vladimir Putin, după întâlnirea pe care a avut-o cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, notează Mediafax.

„Există, în răspunsurile transmise de NATO şi SUA privind garanţiile de securitate, puncte pe care Rusia vrea să le discute, inclusiv revizuirea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi transparenţa militară", a declarat Vladimir Putin, conform agenţiei RIA Novosti.

„Rusia nu vrea război, de aceea am propus discuţiile pe tema garanţiilor de securitate. Dar Rusia nu poate asista cu ochii închişi la modul arbitrar în care Statele Unite şi NATO interpretează principiile indivizibilităţii securităţii", a mai spus liderul de la Kremlin, adăugând, potrivit BBC, că NATO nu îşi poate consolida propria securitate în detrimentul ţărilor vecine.

„Germania este un partener-cheie al Rusiei", a continuat liderul de la Kremlin, pledând pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Întâlnirea lui Vladimir Putin cu Olaf Scholz a durat aproximativ trei ore, conform publicaţiei Bild.

Vladimir Putin a subliniat că gazoductul Nord Stream 2 este „un proiect pur comercial", fără caracter politic, şi a semnalat că Rusia ar putea continua să furnizeze gaze Europei inclusiv prin Ucraina, dacă se doreşte acest lucru.

Olaf Scholz cere Rusiei că reducă presiunile militare asupra Ucrainei

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, s-a declarat preocupat, la Moscova, în legătură cu activităţile militare ruse din apropierea Ucrainei.

„Noi suntem foarte preocupaţi în legătură cu viitoarele activităţi ale celor 100.000 de militari ruşi. Nu vedem niciun motiv întemeiat pentru aceste mobilizări de trupe. De aceea, este necesară în mod urgent o reducere a tensiunilor, este important acest lucru în actuala situaţie tensionată şi dificilă, astfel încât în Europa să nu fie niciun război", a declarat Olaf Scholz, potrivit publicaţiei Bild, în conferinţa de presă organizată la Kremlin împreună cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

„Extinderea NATO nu este pe agendă în acest moment", a subliniat Olaf Scholz, conform agenţiei RIA Novosti.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News