Medicamente de uz veterinar, mușchi dopați și riscuri pentru sănătatea copiilor. Acestea sunt ingredientele bătăliei pe care Uniunea Europeană o duce în cadrul Comisiei Codex Alimentarius, o instituție puțin cunoscută a Națiunilor Unite care decide soarta a ceea ce poate ajunge sau nu pe mesele din întreaga lume.
În centrul conflictului se află clorhidratul de zilpaterol, folosit ca medicament la bovine pentru a mări producția de carne. Acest medicament este sprijinit de țările în curs de dezvoltare și de giganți ai agriculturii industriale, cum ar fi Brazilia și SUA și poate avea efecte toxice acute și cronice asupra oamenilor.
UE îl interzisese deja cu ani în urmă, dar acum experții săi lucrează pentru a împiedica aprobarea unui standard global de siguranță pentru această substanță.
Codex Alimentarius, organism înființat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură și Organizația Mondială a Sănătății, în colaborare cu Organizația Mondială a Comerțului, stabilește standarde globale de siguranță alimentară, asigurând circulația alimentelor în valoare de peste 1,5 trilioane de dolari pe an.
Aceste standarde ating fiecare aspect al lanțului de aprovizionare, de la aditivii autorizați până la nivelul de reziduuri autorizate în produse, precum și tipurile de suplimente care pot fi administrate animalelor.
După cum a scris Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), utilizarea acestui medicament a indicat ”o creștere potențială a mortalității, frecvenței cardiace, frecvenței respiratorii și comportament competitiv la bovine”.
Efectele sunt de așa natură încât este folosit și ca anabolizant pentru dopajul cailor, astfel încât să modifice ilegal rezultatele curselor de cai.
Atunci când sunt administrați la oameni, acești hormoni pot provoca efecte toxice acute, cum ar fi palpitații ale inimii, tremurături musculare și migrene severe, reziduurile concentrându-se mai mult în ficatul animalelor.
Pot exista, de asemenea, efecte toxice cronice, cum ar fi capacitatea de a genera carcinoame și chiar de a deteriora informațiile noastre genetice. Acestea sunt motivele care l-au determinat pe legiuitorul european să interzică folosirea acestui produs la animale, pentru a le garanta bunăstarea dar mai ales pentru a proteja persoanele cele mai expuse riscului, precum copiii, bolnavii de inimă și femeile însărcinate.
Studiile efectuate în țările în care produsul este administrat legal au verificat, de asemenea, că tratamentul este legat de o calitate mai slabă și mai puțin fragedă a cărnii, potrivit Agrifood.
De câțiva ani, limitele reziduale minime permise pentru această substanță sunt definite în contextul Codex Alimentarius. Organismul funcționează prin consens, dar atunci când nu se ajunge la aceasta, se mai are în vedere mecanismul ”Declarațiilor de principiu”, datorită căruia țările se pot opune individual unui standard, înregistrându-și dezacordul, dar într-un mod care să nu împiedice ”adoptarea” standardului.
În cazul zilpaterolo, UE, împreună cu Rusia și China, nu intenționează să se limiteze la astfel de declarații, ci să blocheze întregul mecanism de consimțământ.
Promovarea utilizării zilpaterolului sunt numeroase țări așa-numite ”în curs de dezvoltare”, precum Bolivia, Ghana și Nigeria, care luptă pentru aprobarea LMR-urilor, motivând-o cu scopul de a obține animale mai mari pentru a se hrăni la prețuri reduse populațiile lor.
În primul rând în favoarea consensului găsim și giganți precum Statele Unite, Argentina și Brazilia, a căror producție de carne este destinată în mare parte peste hotare, inclusiv în Europa.
Karen Hulebak, care a prezidat Comisia Codex Alimentarius din 2008 până în 2011, s-a exprimat în favoarea bătăliei lor, argumentând că neaprobarea ar pune în pericol economiile și chiar aprovizionarea cu alimente a zeci de țări în curs de dezvoltare.
”Blocada nu contestă siguranța zilpaterolului. În schimb, se opune standardului din cauza preocupărilor care nu țin de siguranță și sănătate și cu privire la preferințele consumatorilor”, se arată într-o scrisoare publicată în Politico.
Prin urmare, consultantul neagă existența unor motive științifice legitime care stau la baza opoziției de la Bruxelles. Hulebak a ocupat funcții de conducere științifice și politice atât în Departamentul Agriculturii, cât și în cadrul Administrației pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite.
Din 2012, a fondat și Resolution Strategy LLC, o firmă care consiliază clienții din sectorul public și privat din sectorul alimentar. În cazul victoriei ”nu”, expertul consideră că Bruxelles-ul va trebui considerat responsabil pentru o creștere a birocrației și costuri mai mari.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu