UE se așteaptă la un deficit de gaze de 27 miliarde metri cubi
Uniunea Europeană (UE) şi-a asigurat o cantitate suficientă de gaze pentru această iarnă, dar s-ar putea confrunta cu un deficit anul viitor, dacă Rusia reduce şi mai mult livrările, a anunţat luni Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), cerând guvernelor să acţioneze mai rapid pentru a economisi energie şi a extinde regenerabilele, transmite Reuters.
Chiar dacă Rusia a redus livrările de gaze anul acesta, Europa a evitat un deficit sever şi a început iarna cu cantităţi importante în facilităţile de stocare a gazelor, datorită în parte măsurilor de urgenţă adoptate de UE pentru umplerea depozitelor, dar şi a vremii blânde. În plus, preţul ridicat al gazelor a redus cererea. Dar anul viitor Europa s-ar putea confrunta cu riscuri semnificativ mai ridicate.
Dacă Rusia nu va mai livra nici cantităţile reduse de gaze pe care le livrează acum Europei, iar cererea de gaze în China se redresează după restricţii, UE s-ar putea confrunta cu un deficit de 27 miliarde metri cubi (bcm) de gaze în 2023, avertizează Agenţia Internaţională a Energiei. Conform datelor UE, consumul total de gaze al blocului comunitar s-a situat anul trecut la 412 bcm.
"Aceasta este o dificultate semnificativă", a afirmat Fatih Birol la o conferinţă de presă cu Comisia Europeană, la Bruxelles. Acesta a adăugat că fără măsurile de urgenţă adoptate de UE, deficitul ar fi fost de aproximativ 60 miliarde metri cubi de gaze. El a cerut UE campanii mai bune pentru a încuraja consumatorii să folosească mai puţină energie.
Potenţialul deficit poate fi evitat prin extinderea subvenţiilor şi a politicilor menite să economisească energia, prin renovarea locuinţelor prost izolate şi înlocuirea centralelor care folosesc combustibili fosili cu pompe de căldură, în timp ce continuă planurile UE de majorarea semnificativă a regenerabilelor, apreciază IEA.
Aprovizionare cu gaze a blocului comunitar "este sigură pentru această iarnă" iar UE se pregăteşte pentru următoarea, a afirmat preşedintele CE, Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres.
Ana Maria Cătăuţă: Din fericire, noi importăm sub 30% din gazul rusesc. Dacă se începe exploatarea la Caragele, România e ferită
România, conform ultimelor date statistice, se bazează, în mare parte (72%), pe producția proprie pentru a acoperi consumul intern de gaze naturale, în 2021 „doar” 24% din consum fiind acoperit de importul direct rusesc, respectiv 4% provenind din alte țări.
"Cred că va fi o iarnă foarte grea, atât pentru Ucraina cât şi pentru restul Europei. Deja, acest atac asupra infrastructurii energetice din Ucraina înseamnă că oamenii aceia stau în frig, pe lângă faptul că foarte mulţi dintre ei nu mai au unde să locuiască. Cât despre Uniunea Europeană, încă nu s-a găsit soluţia perfectă de răspuns la această criză. Încă se încearcă lucruri. Norvegia a venit şi a suplimentat producţia de gaz, au sporit importurile din SUA şi din Orientul Mijlociu. Se caută soluţii!
Într-adevăr, e complicat pentru că sunt ţări care sunt foarte dependente de gazul rusesc şi sunt ţări precum România care, din fericire, importă undeva la 20 spre 30%. Dar putem compensa cu gazele din Marea Neagră şi, dacă aşa cum a promis domnul Virgil Popescu să înceapă la Caragele (n.r jud Buzău) să exploateze gazul, România este ferită de această problemă. Faptul că în Marea Neagră am aplicat acea clauză e preemţiune şi statul român cumpără mai întâi cât are nevoie şi ce rămâne merge către export, dacă rămâne, este un lucru important. Dar, deja, putem vedea în Uniunea Europeană că este din ce în ce mai complicat să se găsească o soluţie. Cred cu tărie că ce nu te omoară te face mai puternic. Nu va fi uşor, nu va fi o iarnă uşoară, dar cred că după această iarnă vom reuşi să fim şi mai uniţi şi să găsim acele metode prin care să ne ajutăm unii pe alţii."
Comparând situația României cu celelalte țări, se poate observa că sunt state care au la fel o pondere ridicată a gazelor naturale în mixul energetic (peste 25%), dar o dependență mai ridicată de gazul rusesc (peste 30%). Această categorie include, de exemplu, țări precum Italia, Ungaria, Germania și Slovacia.
La polul opus, se află țări care au o dependență mai redusă de gaze naturale în general (sub 25%), respectiv o dependență redusă (sub 30%) sau chiar inexistentă de gazul rusesc. Această categorie include țări precum Estonia, Franța, Portugalia și Spania.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
