Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a declarat marți că este într-o căutare intensă de soluții pentru a debloca un impas diplomatic.
Ungaria este singura țară care blochează plata a șase miliarde de euro, fonduri destinate sprijinirii eforturilor militare ale Ucrainei, provocând o stagnare care durează de luni de zile.
„Ne frământăm creierul pentru a încerca să găsim o soluție care să evite acest blocaj oarecum absurd, pentru că avem șase miliarde pe care le-au pus statele membre, sunt în cutie și nu le putem folosi pentru a sprijini efortul militar al Ucrainei deoarece există o țară care se opune”, a declarat Borrell pentru agenția de presă EFE. Deși UE a colectat aceste fonduri prin contribuția statelor membre, acordul unanim al celor 27 de membri este necesar pentru gestionarea Fondului european de sprijinire a păcii (FEAP). Acest fond este utilizat pentru cofinanțarea livrărilor de arme către Ucraina, un element esențial pentru menținerea capacității militare a țării în fața agresiunii ruse.
Deși blocajul este creat de Ungaria, Borrell a asigurat că Uniunea Europeană continuă să caute o „procedură care, cu acordul tuturor, să permită deblocarea acestei situații”. Fondurile, acum neutilizate, sunt esențiale pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia, iar întârzierea lor ridică îngrijorări majore în ceea ce privește rezistența militară a Kievului în fața ofensivei rusești.
Pe lângă fondurile militare blocate, Borrell a subliniat și angajamentul Uniunii Europene de a oferi Ucrainei un împrumut de 35 de miliarde de euro, în conformitate cu promisiunile făcute față de partenerii din G7. Acest împrumut va fi finanțat din veniturile generate de activele ruse înghețate în urma sancțiunilor impuse de UE. „Cu acestea, nu cu capitalul, ci cu veniturile se poate plăti un împrumut pentru acea sumă care ar ajuta Ucraina să continue să funcționeze ca stat și să își crească capacitatea militară”, a explicat Borrell.
Propunerea a fost deja înaintată Consiliului și Parlamentului European, care urmează să ia o decizie cu privire la implementarea acesteia. Un aspect esențial al propunerii include reînnoirea înghețării activelor rusești la fiecare 36 de luni, în loc de actualul termen de șase luni, oferind astfel mai multă stabilitate pentru gestionarea acestui fond și utilizarea lui în sprijinul Ucrainei.
Pe lângă sprijinul direct pentru Ucraina, Uniunea Europeană continuă să își extindă cadrul legal pentru sancționarea Rusiei în contextul destabilizării altor țări, inclusiv state membre ale UE. Consiliul Uniunii Europene a aprobat marți un nou cadru legal care va permite sancționarea Moscovei pentru acțiuni hibride ce nu implică războaie convenționale, ci atacuri cibernetice și interferențe în procesele politice.
„Acum este sigur că Rusia întreprinde anumite acțiuni pe care le numim hibride, care nu sunt războaie ca înainte, nu sunt războaie cu arme de foc, ci sunt atacuri cibernetice sau amestecuri în viața politică atunci când sunt alegeri, sau fără să fie alegeri, în mod sistematic”, a subliniat Borrell.
Aceste acțiuni pun în pericol funcționarea normală a instituțiilor și a infrastructurilor critice din Europa, iar răspunsul UE trebuie să fie pe măsură. „Când este depistată o acțiune de acest tip, care este dăunătoare, care este agresivă, care pune în pericol funcționarea instituțiilor, care pune în pericol funcționarea normală a comunicațiilor noastre și tot ceea ce ne permite să funcționăm în viața de zi cu zi, aceasta trebuie sancționată”, a avertizat Borrell, indicând astfel intensificarea eforturilor diplomatice ale UE pentru a contracara influența destabilizatoare a Moscovei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News