UE și Grecia ar trebui să își schimbe mentalitatea pentru a face față incendiilor viitoare, afirmă un expert

Grecia are o istorie lungă a incendiilor de vegetație. Un semnal de alarmă a fost tras în 2018, când un incendiu din regiunea Attica a ucis 100 de oameni.

De atunci, numărul deceselor nu a mai atins acest nivel, dar impactul ecologic nu s-a redus: în 2023 a avut loc cel mai mare incendiu de pădure din istoria UE, în nordul Greciei, care a ars 770 de kilometri pătrați.

Aproape în fiecare vară, politicienii greci se ceartă pe tema gestionării incendiilor, dar la nivel de politici, încă mai este nevoie de progres, a menționat Comisia Europeană într-un raport din 2024.

În această vară, s-au observat unele schimbări concrete în modul în care Grecia gestionează incendiile de vegetație. Elicoptere au supravegheat zonele cu risc ridicat, peste jumătate de milion de oameni și-au curățat terenurile de biomasa care ar putea alimenta incendiile, iar 25 de drone au fost folosite pentru a supraveghea regiunea Attica în vederea prevenirii incendiilor.

În plus, în martie, guvernul a achiziționat încă șapte avioane de stingere a incendiilor pentru suma de 361 de milioane de euro – care adesea nu pot zbura deasupra incendiilor din cauza vânturilor puternice și a norilor de fum.

Grecia a lansat, de asemenea, un program de prevenire a incendiilor în valoare de 415 milioane de euro, numit „AntiNero,” care a inclus, printre altele, curățarea pădurilor de pini de acele căzute pe sol și îmbunătățirea drumurilor forestiere, esențiale pentru a ajunge în zonele afectate în timpul unei crize.

Cu toate acestea, nimic nu a împiedicat incendiul de săptămâna trecută să devasteze 20 de kilometri și să ajungă în suburbiile Atenei. O persoană a murit, peste 100 de case au fost distruse, iar aproximativ 10.000 de hectare de pădure au fost arse.

Condițiile climatice au fost deosebit de nefavorabile. Grecia a înregistrat temperaturi record în iunie și iulie, iar vânturile puternice din nord au împins incendiul spre Atena.

Rapoartele Copernicus și ale Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere sugerează că regiunea Attica a pierdut 37% din suprafața sa forestieră în ultimii opt ani.

Vara aceasta, incendiile din Grecia au fost detectate devreme, dar acest lucru nu a fost suficient. Faptele au arătat că, odată ce incendiul a izbucnit, a fost extrem de greu de controlat.

Pentru Ilias Tziritis, managerul operațiunilor de stingere a incendiilor forestiere din cadrul WWF Grecia, acest lucru se datorează lipsei unui plan național de gestionare și prevenire a incendiilor forestiere.

Necesitatea unui plan național de gestionare a incendiilor forestiere

Tziritis a spus că, în Europa, în general, este nevoie de un accent pe gestionarea peisajului pentru a face față incendiilor viitoare.

„Comunitatea științifică este de acord că incendiile sunt o problemă de gestionare a peisajului. Avem un mozaic mediteranean, cum îl menținem? Avem o scădere a creșterii animalelor și a agriculturii într-o zonă, trebuie să o ajutăm", a spus el.

Potrivit expertului, este necesară o abordare holistică de jos în sus, care să implice toți factorii relevanți, de la fermieri la comunitatea locală. El a citat mai multe exemple din diverse țări ale blocului european, unde coordonarea a dus la rezultate.

Referindu-se la creșterea animalelor, el a spus că dispariția acesteia dintr-o zonă înseamnă că, după câțiva ani, vom avea incendii de o intensitate mai mare.

„În Spania, există programe care folosesc fermierii pentru a pătrunde în zonele controlate, pentru a reduce combustibilul, lăsând animalele să pască acolo pentru a gestiona vegetația”, a spus el.

În Grecia, incendiile de pășunat sunt un fenomen frecvent, în ciuda măsurilor guvernamentale recente care au înăsprit amenzile pentru incendiere din neglijență.

„Pe insula Andros, 90% din incendii sunt incendii de pășunat […] Grecii ar trebui să studieze cazul Corsicii, unde a fost implementat un plan de pășunat folosind focul, arzând totul, dar într-un mod controlat.”

Expertul a insistat ca bugetul disponibil pentru gestionarea incendiilor să fie redirecționat către prevenție, așa cum a făcut Portugalia în 2017, când a fost decis un plan național pentru incendii forestiere și s-au crescut fondurile pentru prevenție la 40%.

Tziritis a explicat că Grecia nu a avut niciodată un astfel de plan sau o analiză a cauzelor sau a factorilor care contribuie la incendii. El a avertizat, de asemenea, că, dacă autoritățile nu acționează, multe locuri din țară—care au ars de mai mult de două ori—vor fi abandonate.

„Unele ecosisteme nu se vor recupera niciodată și vor exista consecințe asupra calității apei și a aerului, precum și asupra turismului”, a concluzionat el.

Potrivit unui purtător de cuvânt al UE, sprijinirea Greciei în adaptarea la schimbările climatice și gestionarea riscurilor legate de climă este una dintre cele mai importante priorități pentru programele Politicii de Coeziune 2021-2027, cu un buget de aproximativ 1,56 miliarde de euro.

„Din această sumă, 421 de milioane de euro sunt dedicate în mod specific măsurilor care sprijină pregătirea, prevenirea și combaterea incendiilor forestiere”, a spus purtătorul de cuvânt.

În plus, măsurile incluse în planul de redresare și reziliență al Greciei (RRP), care contribuie direct la prevenirea și răspunsul la incendii forestiere, se ridică la peste 800 de milioane de euro.

Cu toate acestea, nu este încă clar cât de mult din aceste fonduri au fost absorbite și implementate în proiecte până acum, potrivit Euractiv.com.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News