Ultima declarație a lui Mugur Isărescu despre Legea dării în plată

"Legea dării în plată nu spune nimic despre garanția pe care statul o dă prin programul Prima casă"

"Noi discutăm cu băncile în calitate de supraveghetor, dar nu am cunoștință de nicio înțelegere între bănci. Credem că ce au anunțat unele bănci, în condițiile în care legea va fi aprobată în forma actuală, mi se pare o reacție normală la o propunere legislativă majoră. Legea dării în plată, dacă va fi aprobată în concordanță cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, și nu la alte imobile sau terenuri, cred că nu ar strica. Pe de altă parte, dacă mă întrebați pe mine, este foarte bine ce am văzut în ultimele zile, în sensul că se vine cu informații corecte. Numai în Spania se găsește o astfel de lege. România, însă, nu are o totdeauna tradiție legislativă și bancară să venim cu inovații. Această lege, așa cum este în prezent, nu spune nimic despre garanția pe care statul o dă prin programul Prima casă. Trebuie să ieșim din starea obsesivă că băncile se răzbună", a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres. 

Reacția băncilor nu trebuie interpretată ca răzbunare

Guvernatorul BNR a continuat: "Reacția băncilor la Legea dării în plată este o reacție prudențială și normală și nu trebuie interpretată ca un fel de răzbunare, așa cum am văzut că se discută prin presă. Odată pentru totdeauna trebuie să înțelegem cum funcționează o bancă. Ea dă credite din banii pe care îi atrage de la deponenți, iar la deponenți nu există negocieri. Dacă dumneavoastră vă duceți la bancă să cereți să vă retrageți banii la ora 3,00 și banca întârzie cu explicații că are dificultăți, atunci nu e bine. Băncile își asumă riscuri și trebuie să aibă grijă de banii deponenților, bani pe care îi ia și îi dă credit. Riscul de neplată, care oricum există, ar urma să fie legiferat. Banca reacționează dacă apar asemenea riscuri și se gândește în ce condiții poate gestiona un asemenea risc. Un alt risc pe care și-l asumă este riscul de dezechilibru între ce are pe pasiv și ce dă mai departe, mai ales la credite ipotecare. A spune că această lege vrea să facă dreptate între debitori și bancă nu e adevărat. E un risc enorm din partea băncii să iei un credit pe 2-3 luni și pe de altă parte să plaseze banii pe o perioadă foarte lungă, de 30 de ani. Este o reacție absolut normală la o propunere legală care schimbă cadrul de acordare a creditului în România. Chiar inițiatorii consideră că aceasta ar fi o derogare la noul Cod Civil". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News