Ultimatum în Crimeea: mâine începe lupta sau retragerea vesticilor - UPDATE. Rusia dezminte informația

Armata rusă a dat ultimatum forțelor ucrainene din Crimeea până marți la ora 5.00 (ora locală, ora 03.00, GMT) să se predea sau se vor confrunta cu un atac efectiv, potrivit unor surse din Ministerul ucrainean al Apărării, citate de Interfax și reluate de BBC și CNN.

UPDATE 20:25 - Un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern din UE va avea loc joi, la Bruxelles, fiind dedicat crizei din Ucraina, a anunțat luni președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, citat de AFP.

UPDATE 19:52 - Postul CNN preia și el informația transmisă de agenția Interfax, potrivit căreia Flota rusă a amenințat forțele ucrainene din Crimeea că dacă nu se retrag vor fi atacate militar. "Jurați supunere noilor autorități din Crimeea sau predați-vă sau veți fi atacați", a declarat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al ministerului ucrainean al Apărării, pentru CNN.

UPDATE 19:30 -   Relatările despre un așa-zis ultimatum dat de Rusia forțelor armate ucrainene din Crimeea reprezintă "o aberație absolută", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului rus al Apărării, ctat de Russia Today. Postul de televiziune citează și o sursă din interiorul aceluiași minister, potrivit căruia oficialii ruși nu au informații despre un astfel de ultimatum.

Șeful Flotei ruse din Marea Neagră, Aleksander Vitko, este cel care a fixat ultimatumul și a amenințat că va urma un atac pe tot întinsul Crimeii, conform sursei citate.

Relatări ale presei și informații transmise de noul Guvern al Ucrainei arată că regiunea Crimeii se află sub controlul de facto al trupelor rusești.

În acest timp, postul de televiziune controlat de Vladimir Putin, Russia Today, transmite că, potrivit ministrului de Externe al Rusiei, unitățile Flotei ruse din Marea Neagră staționate în peninsula Crimeii, nu intervin în evenimentele interne ale politicii din Ucraina.

Flota Rusiei din Marea Neagră își are baza în portul Sevastopol din Peninsula Crimeea, sub un contract semnat în 1997 cu partea ucraineană, pe o perioadă de 25 de ani. Acesta specifică faptul că Moscova poate staționa la Sevastopol 25.000 de soldați, 388 de vase, inclusiv 14 submarine, și 161 de aeronave.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a catalogat comentariile secretarului de stat al SUA, John Kerry, referitoare la o posibilă intervenție militară a Rusiei în Ucraina, drept "amenințări inacceptabile".

"Secretarul de Stat nu s-a deranjat să înțeleagă evoluțiile complicate care au loc în societatea din ucraina și să capete perspectivă imparțială a situației care continuă să se deterioreze după confiscartea violentă a puterii de către radicalii extremiști din Ucraina, ci a contnuat să promoveze clișee specifice Războiului Rece, vorbind despre sancționarea Rusiei în locul celor responsabili pentru lovitura de stat", a declarat Lavrov.

Kerry declarase, cu o în urmă, că activitățile miltare ale Rusiei din Ucraina reprezintă acte de agresiune și a avertizat Moscova că va suferi sancțiuni politice și economice.

Concluziile reuniunii urgente de la Bruxelles a miniștrilor de Externe a țărilor membre UE

După încheierea reuniunii de la Bruxelles, unde România a fost reprezentată de ministrul de Externe, Titus Corlățean, MAE român transmite, într-un comunicat de presă, că "statele membre UE au condamnat în unanimitate încălcarea clară a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către forţele armate ale Federaţiei Ruse, precum şi decizia Consiliului Federaţiei, luată la 1 martie 2014, de autorizare a utilizării acestor forţe pe teritoriul ucrainean. Au subliniat că aceste acţiuni încalcă prevederile Cartei ONU şi ale Actului Final de la Helsinki, precum şi angajamentele asumate de Federaţia Rusă, prin Memorandum-ul de la Budapesta (1994) şi Tratatul bilateral de Prietenie, Cooperare şi Parteneriat (1997). Miniştrii europeni au solicitat retragerea forţelor armate ale Federaţiei Ruse în zonele delimitate de Acordul privind Statutul şi Condiţiile staţionării Flotei Mării Negre pe teritoriul Ucrainei (1997). De asemenea, miniştrii europeni au solicitat desfăşurarea de consultări, atât în plan bilateral, cu Ucraina, cât şi între statele semnatare ale Memorandum-ului din 1994, conform obligaţiilor asumate de Federaţia Rusă prin tratatele la care este parte. Au reiterat necesitatea soluţionării paşnice a actualei crize, conform principiilor dreptului internaţional, precum şi continuarea angajamentului UE, alături de OSCE şi alţi parteneri internaţionali, în acest sens. Consiliul UE a apreciat reţinerea manifestată până în prezent de noul guvern de la Kiev şi a reafirmat importanţa asigurării reprezentării adecvate a tuturor regiunilor şi minorităţilor naţionale, încurajând Ucraina să utilizeze expertiza Consiliului Europei în acest domeniu. Consiliul UE a reiterat deschiderea Uniunii către o relaţie cu Federaţia Rusă bazată pe interes comun şi respect reciproc, însă a subliniat că aceste obiective sunt periclitate în contextul actual. În aceste condiţii, în lipsa unor paşi ai Federaţiei Ruse în sensul de-escaladării situaţiei, UE va decide în privinţa consecinţelor asupra relaţiilor bilaterale, precum suspendarea dialogului pentru liberalizarea vizelor cu Federaţia Rusă, suspendarea negocierilor privind Noul Acord UE-Rusia şi va examina şi alte măsuri ţintite. Consiliul va menţine constant subiectul în atenţie, în lumina evoluţiilor din teren. Şefii diplomaţiilor europene au indicat angajamentul UE, alături de FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, de a sprijini Ucraina în plan economic, pe baza unui angajament clar al acesteia faţă de adoptarea reformelor necesare. Totodată, au reconfirmat oferta UE privind semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu Ucraina".

Știre în curs de actualizare

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News