Ultimele atacuri aeriene rusești pun Ucraina și UE în pericolul unui "colaps energetic și al unei catastrofe nucleare"

Rețeaua electrică a Ucrainei se află într-un „risc crescut de colaps catastrofal” după atacul cu rachete și drone lansat duminică de Rusia, a avertizat Greenpeace, sporind temerile legate de siguranța celor trei centrale nucleare operaționale ale țării.

Atacurile Moscovei au vizat substații electrice „esențiale pentru funcționarea centralelor nucleare din Ucraina”, iar, conform unui raport pregătit pentru The Guardian, există posibilitatea ca reactoarele să rămână fără energie, devenind astfel nesigure.

"Este evident că Rusia folosește amenințarea unui dezastru nuclear ca pârghie militară principală pentru a învinge Ucraina"

Shaun Burnie, expert în domeniul nuclear din cadrul Greenpeace Ucraina, a declarat: „Este evident că Rusia folosește amenințarea unui dezastru nuclear ca pârghie militară principală pentru a învinge Ucraina. Însă, prin aceste atacuri, Rusia riscă să provoace o catastrofă nucleară în Europa, comparabilă cu Fukushima din 2011, Cernobîl din 1986 sau chiar mai gravă.”

Grupul de presiune a cerut Rusiei să oprească imediat atacurile asupra rețelei energetice a Ucrainei și Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA) să trimită monitori permanenți în stațiile electrice critice pentru centralele nucleare ale țării. IAEA a efectuat o inspecție la sfârșitul lunii octombrie, dar nu s-a angajat să revină.

Deși Greenpeace este o organizație independentă, aceasta menține legătura cu guvernul Ucrainei. Surse oficiale ucrainene contactate de The Guardian au confirmat analiza tehnică a Greenpeace referitoare la criză.

În 1986, Ucraina a fost locul celui mai grav dezastru nuclear din lume, când un defect de proiectare a dus la o explozie și distrugerea unui reactor la Cernobîl. Treizeci de persoane au murit în decurs de o lună, iar materialul radioactiv s-a răspândit în Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o măsură mai mică, în Scandinavia și Europa.

Duminică noapte și luni dimineață, Rusia a lansat un atac masiv cu peste 210 rachete și drone, având ca ținte instalațiile de generare și transport al energiei electrice din toată țara. La câteva ore după atacuri, Ukrenergo, principalul furnizor de energie electrică al țării, a anunțat raționalizarea energiei la nivel național pentru a permite refacerea sistemului.

Explozii au fost auzite în orașele Kiev, Odesa și Mîkolaiv, în sud, în Krivoi Rog, Pavlohrad, Vinnița, în centrul Ucrainei, și în Rivne și Ivano-Frankivsk, în vest. De asemenea, explozii au fost raportate lângă granița cu Moldova, unde rețeaua electrică a Ucrainei se conectează cu cea a vecinului și, implicit, cu restul Europei.

Deși atacurile nu par să fi vizat direct cele trei centrale nucleare operaționale ale Ucrainei – la Rivne, Hmelnițki, în vest, și centrala din sudul Ucrainei – Greenpeace susține că Rusia încearcă deliberat să crească presiunea asupra acestora prin țintirea stațiilor electrice la care sunt conectate.

Duminică, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) a raportat că liniile principale de alimentare de la patru stații electrice către trei centrale nucleare au fost întrerupte și că, la centrala Hmelnițki, monitorii prezenți la fața locului „au auzit o explozie puternică”. Două linii electrice de la Rivne au devenit nefuncționale, iar producția a fost redusă la șase din cele nouă reactoare nucleare operaționale de la cele trei centrale.

Aceste trei centrale nucleare generează aproximativ două treimi din energia electrică a Ucrainei, deoarece atacurile anterioare ale Rusiei au distrus cea mai mare parte a centralelor pe bază de cărbune și petrol ale țării, iar unele dintre instalațiile hidroenergetice au fost și ele avariate.

Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat marți că s-au pierdut 9 GW de energie în 2024, echivalentul „consumului maxim al unor țări precum Olanda sau Finlanda”

O preocupare majoră este faptul că „deteriorarea severă a sistemului electric al Ucrainei, inclusiv a stațiilor electrice, cauzează o instabilitate semnificativă”, a declarat Greenpeace. Aceasta ar putea duce la pierderea prelungită a alimentării externe pentru reactoare. Răcirea reactoarelor și a combustibilului uzat necesită energie, a cărei furnizare stabilă este acum în pericol, a adăugat organizația de mediu.

În cazul unei întreruperi a alimentării, reactoarele din Ucraina dispun de generatoare diesel și baterii la fața locului pentru a asigura alimentarea esențială cu energie electrică, având suficient combustibil pentru șapte până la zece zile. Totuși, dacă alimentarea cu combustibil nu poate fi menținută sau dacă alimentarea cu energie electrică nu este restabilită, consecințele ar putea duce la "un dezastru nuclear", a avertizat Greenpeace.

„Pierderea funcției de răcire la unul sau mai multe reactoare ar duce inevitabil la topirea combustibilului nuclear și la o eliberare radiologică de mari proporții”, a avertizat Greenpeace în raportul său. „Cei mai expuși riscului sunt oamenii și mediul din Ucraina, însă există posibilitatea ca o mare parte din Europa și dincolo de aceasta să fie grav afectate”, a adăugat organizația, în funcție de direcția vântului din momentul respectiv.

Înainte de bombardamentele de duminică, Marea Britanie acuzase deja Rusia de șantaj nuclear în cadrul unei reuniuni a OSCE, desfășurată cu două săptămâni în urmă. Organizația, care numără 57 de membri, inclusiv Rusia, este unul dintre puținele forumuri internaționale unde țările occidentale pot dialoga cu Moscova.

„Am auzit, de asemenea, Rusia amenințând Ucraina, în această sală, că ar putea opri 75% din energia electrică rămasă prin lovirea a doar cinci ținte”, a declarat Marea Britanie într-un comunicat prezentat la o reuniune de la Viena, pe 7 noiembrie.

„Aceasta nu poate fi decât o referire la centralele nucleare ale Ucrainei. Astfel de amenințări sunt inacceptabile. La fel este și riscul pentru centralele nucleare ale Ucrainei cauzat de o alimentare nesigură cu energie electrică, din cauza atacurilor susținute ale Rusiei asupra rețelei energetice a Ucrainei.”

Surse britanice au indicat că, în primăvară, capacitatea de producție de energie a Ucrainei fusese redusă la aproximativ o treime din nivelul de dinainte de război, deși reparațiile efectuate în timpul verii au permis îmbunătățirea acestui procentaj până la 50%.

Impactul ultimelor bombardamente asupra capacității de producție rămâne neclar, deși Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat marți că s-au pierdut 9 GW de energie în 2024, echivalentul „consumului maxim al unor țări precum Olanda sau Finlanda”.

La începutul războiului, forțele ruse au capturat cea de-a patra centrală nucleară a Ucrainei, cea de la Zaporojie, care găzduiește șase reactoare. Amplasată pe linia frontului, pe râul Nipru, centrala rămâne sub ocupație, deși reactoarele sunt în stare de oprire la rece, conform The Guardian. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News