Ultimul control medical la care a fost supus Dumitru Tinu a avut loc pe 30 decembrie, la orele 17. De obicei, atunci când avea o problemă de sănătate, mă întreba pe mine, singurul om cu pregătire medicală din ”marea familie a Adevărului”, așa cum o numea chiar el. Nu dorea să-și alerteze fiica, pe Ana Maria Tinu, un reputat diabetolog.
În decembrie 2002, cam pe la jumătatea lunii, am constatat o schimbare de atitudine. Dumitru Tinu nu era un expansiv, dar în acea perioadă devenise și mai rezervat ca de obicei. La ședințele de sumar, abia auzeai ce spune, vorbea foarte rar și nu te privea în față. Părea , de asemenea, cam răgușit. Am presupus că este preocupat de schimbările pe care dorea să le introducă în redacție, dar și în administrarea societății Adevărul, din 2003. În timpul anului, el preluase peste 80 la sută din acțiunile companiei, de la ceilalți membri ai redacției. Până atunci, funcționasem ca un ”CAP”, din 2003 deveneam salariați la patron. Iar pentru patron nu se anunțau zile ușoare. În 23 decembrie, însă, la Balul anual al companiei, își revenise complet. A glumit chiar, în discursul de sfârșit de an. Ca un paradox, la acel eveniment a venit și Ambulanța. I se făcuse rău cuiva, iar Dumitru Tinu, ca de fiecare dată, a vrut să se asigure că oamenii săi sunt protejați...
Am intrat în concediu, iar pe 30 decembrie, mă sună Directorul. Se mai plânsese el de probleme cu vederea, a tot amânat să-și schimbe ochelarii, în fine, mi-a zis că e momentul să meargă la oftalmolog, mai ales că avea și o inflamație la un ochi. L-am sunat, peste două minute, să-i confirm că prof. Monica Pop îl așteaptă, la ea în cabinet, în mai puțin de o oră. A fost ultima dată când am vorbit.
Am fost șocată de ceea ce am văzut la examinarea FO
”Am venit la spital pe la cinci după-amiaza, la rugămintea dumneavoastră, își amintește prof. Monica Pop. Nu era nimeni la ora aceea. A intrat în cabinet și m-am uitat...nu avea mare lucru, doar o concrețiune calcară pe conjunctiva pleoapei drepte. I-am extras-o. Nu era nevoie de ochelari, chiar m-am mirat că acuzase tulburări de vedere. Era relaxat, avea chef de vorbă. Eu îl mai consultasem odată, cu ani în urmă, dar atunci mi s-a părut grăbit sau, poate, prea rezervat. Acum era exuberant, comunicativ, glumea...Ne-am făcut urări de Sărbători. Mi-a dăruit o sticlă de vin foarte vechi, într-un săculeț de pânză. O am și acum, o s-o păstrez neatinsă. A promis că va merge la neurologie, după Revelion. Căci am fost șocată de ceea ce am văzut la examinarea FO. Vasele retinei erau foarte încărcate, imaginea era sugestivă pentru circulația proastă. M-am și mirat că un tip slab are o vascularizație așa deficitară. A promis că merge să facă un examen Doppler șiun control la cardiologie. Apoi, am stat mai bine de o oră de vorbă.
Monica Pop: Mi-a spus că fiul său va conduce un nou ziar
M-a întrebat dacă sunt din București, i-am spus că sunt din Piatra Neamț, el mi-a povestit cum a venit la oraș, să învețe, fiindcă era de la țară, din zona Olteniei. Avea o poveste interesantă, cu mai mulți bulgari refugiați în satul respectiv, cu care s-a împtrietenit și a ajuns să le vorbească limba. Nu a aflat că e bulgară decât 20 de ani mai târziu, când a fost la Ruse și a înțeles ce vorbeau bulgarii...Mi-a spus de fratele său, dar și că are un băiat, Andrei, de aceeași vârstă cu fiica mea. Eu nu știam nimic de familia Tinu, pe atunci nu circulau, în presă atâtea detalii, așa că nu m-am mirat, pur și simplu a venit vorba, când a auzit că am o fiică de 15 ani. Dumitru Tinu spunea că o să lanseze un ziar pentru adolescenți, un fel de supliment al ziarului Adevărul, la care o să scrie copii, tineri de vârsta fiicei mele. Dorea să afle părerile acestei generații. I-am spus că o s-o întreb dacă vrea să scrie la ziar. El mi-a spus că fiul său va coordona această publicație. Vroia să lanseze și un săptămânal de sănătate și alte periodice. Mi-a spus că plănuiește mari schimbări la Adevărul. A plecat, după ora 18, trebuia să dea drumul la ziarul de a doua zi, așa a spus. Pe 1 ianuarie, chiar la știrile de la ora 13, am auzit la televizor ce s-a întâmplat,” mi-a povestit, după câțiva ani, prof.dr. Monica Pop.
Neurologii cu care am vorbit mi-au confirmat scenariul accidentului vascular cerebral. Este posibil ca o blocare temporară a circulației să fi dat tulburări trecătoare de vedere și probleme cu echilibrul sau vorbirea, înainte de Crăciunul anului 2002. Dacă și carotida internă era la fel de ”încărcată” ca vasele retinei, mici trombi se puteau desprinde în orice moment, ducând la accidentul fatal din 1 ianuarie 2013. Dumitru Tinu a apucat să-și țină promisiunea făcută unui coleg (”ne vedem pe 1, pe pârtie la Predeal”), dar nu și promisiunea făcută dr. Pop, de a merge la cardiologie, după Sărbători.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News