”Un adevărat act de lipsă de libertate a presei”. Revoltă față de noul regulament pe care Comisia Europeană vrea să-l impună presei

O presiune asupra fuziunilor naționale și barierele în calea creării unei adevărate piețe unice media în Europa. Mai multă echitate în utilizarea fondurilor publice pentru sprijinirea sectorului informațional. Și apoi: o mai mare transparență asupra proprietarilor marilor grupuri de editare și mai multe instrumente pentru a contracara orice interferență a editorilor asupra jurnaliștilor, inclusiv a interferențelor din țări terțe. 

Acestea sunt câteva dintre punctele centrale ale Media Freedom Act, propunerea de regulament pe care Comisia UE ar trebui să o prezinte în această săptămână și care a stârnit deja protestele EMMA și ENPA, cele două organizații care reunesc principalele edituri europene. 

Potrivit Emma și Enpa, proiectul noului regulament care a fost publicat exclusiv de pe site-ul francez Contexte, ar reprezenta o ”amenințare la adresa libertății presei”, un adevărat ”act de lipsă de libertate a presei”, ”un afront la valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale democrației”, scrie Europa Today.

Chiar dacă nu este menționat în mod direct, pentru editori problema constă în competențele noului organism pe care Bruxelles-ul dorește să-l supravegheze pe noua legislație, EBMS (European board for media services). Acest organism, conform proiectului, ar fi compus din reprezentanți ai autorităților naționale de supraveghere ale sectorului (cum ar fi Agcom, în Italia) și din funcționari UE și ar avea o serie de sarcini, inclusiv cea de a evalua posibile concentrări sau alte încălcări a legilor europene ale mass-media.

”Nu vedem niciun motiv pentru a armoniza în continuare legislația media la nivelul UE în favoarea unui control mai strict de către autoritățile mass-media sau, indirect, de către Comisie”, scriu EMMA și Enpa de la EBMS.

Editorii cer să revizuiască unele pasaje din proiect

Printre acestea, articolul 6, care prevede în primul rând că marile grupuri editoriale fac mai transparente informațiile privind proprietatea și cine le compune, inclusiv beneficiarii efectivi. Acest articol prevede apoi că editorii iau măsuri pentru a se asigura că jurnaliștii sunt ”liberi să ia decizii editoriale individuale în exercitarea activității lor profesionale”.

Proiectul de lege de la Bruxelles a luat naștere ca răspuns la amenințările tot mai mari la adresa libertății presei în Europa, nu doar în țări cunoscute pentru deteriorarea statului de drept, cum ar fi Ungaria și Polonia. Și în Grecia, guvernul a ajuns în ochiul furtunii după un scandal care a scos la iveală modul în care serviciile de informații naționale au interceptat jurnaliști. De aceea, în proiectul textului, există și reguli care ar împiedica guvernele să pirateze telefoanele și dispozitivele folosite de jurnaliști și familiile acestora. Cu toate acestea, ar lăsa în continuare capitalelor naționale capacitatea de a utiliza astfel de instrumente dacă ar putea avea legătură cu securitatea națională sau cu o investigație a criminalității grave.

Comisia intenționează, de asemenea, să abordeze preocupările legate de influența țărilor din afara UE asupra mass-media europene, o temă care a apărut puternic odată cu războiul din Ucraina și suspendarea difuzării pe teritoriul UE a mass-media susținute de Rusia, cum ar fi RT și Sputnik. În sfârșit, legea prevede și supravegherea modului în care statele gestionează finanțarea pentru publicație, pentru a evita utilizarea resurselor publice în scopuri politice. 

Citește și:

Noi reglementări: Comisia Europeană urmează să introducă o schimbare în structura supravegherii mass-media și a conținutului online

Proiectul European Media Freedom Act (EMFA) vine ca reacție la ceea ce Comisia spune că sunt o serie de probleme din peisajul media din Europa, inclusiv o lipsă de convergență între autoritățile naționale de reglementare, protejarea insuficientă a independenței editoriale, o neuniformitate în câmpul de joc economic și fragmentarea pieței media, potrivit Euractiv.

Politica mass-media este de obicei privită ca o prerogativă națională. Pentru a-și justifica intervenția, Comisia a menționat necesitatea de a aborda fragmentarea normelor media care împiedică buna funcționare a pieței unice.

Actul urmează să introducă o schimbare în structura supravegherii mass-media

Grupul existent al autorităților europene de reglementare pentru serviciile media audiovizuale (ERGA) va fi înlocuit cu un nou organism, Consiliul European pentru Serviciile Media. 

Consiliul va fi alcătuit în mod similar din reprezentanți ai autorităților naționale, Comisia va fi membru observator și va asigura servicii de secretariat. Consiliul va lua decizii cu o majoritate de două treimi, inclusiv prin alegerea președintelui său la fiecare doi ani. 

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News