Un aliat al lui Putin a cedat în faţa protestelor. Stare de urgenţă în ţară

Preşedintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a renunţat sâmbătă la planurile de reducere a autonomiei provinciei Karakalpakstan din ţară, în urma unor proteste rare pentru regimul autoritar de la Taşkent.

Uzbekistanul a anunţat sâmbătă instituirea stării de urgenţă pentru o lună în republică autonomă în care au avut loc protestele care l-au forţat pe preşedintele Şavkat Mirziyoyev să renunţe la reformele constituţionale.

Secretarul de presă al preşedintelui Şevkat Mirziyoyev a scris pe Telegram că starea de urgenţă în Republica Karakalpakstan va fi în vigoare de duminică, imediat după miezul nopţii, până pe 2 august.

Măsura a fost luată pentru "a asigura siguranţa cetăţenilor, a le proteja drepturile şi libertăţile (şi) a restabili legea şi ordinea", a adăugat declaraţia.

Protestele au avut loc împotriva planurilor de reformă constituţională care ar fi schimbat statutul Karakalpakstanului, o republică autonomă în care locuieşte poporul Karakalpak - un grup etnic minoritar cu o limbă proprie.

Poliţia a dispersat protestatarii după ce unii dintre ei au încercat să ia cu asalt clădirile guvernului local din capitala regiunii, Nukus, au declarat oficialii locali şi guvernamentali.

Conform actualei constituţii uzbece, Karakalpakstan este descrisă ca o republică suverană în cadrul Uzbekistanului, care are dreptul de a se separa prin organizarea unui referendum.

Noua versiune a constituţiei - asupra căreia Uzbekistanul intenţionează să organizeze un referendum în lunile următoare - nu va mai menţiona suveranitatea Karakalpakstanului sau dreptul la secesiune.

Dar, într-o reacţie rapidă la protest, Mirziyoyev a declarat sâmbătă, în timpul unei vizite în Karakalpakstan, că modificările privind statutul acesteia trebuie eliminate din reforma propusă, a precizat biroul său într-o declaraţie, notează Mediafax.

Lukaşenko acuză Ucraina că a lansat rachete asupra Belarusului

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a afirmat sâmbătă că armata sa a doborât rachete lansate dinspre Ucraina asupra Belarusului, în contextul speculaţiilor privind o implicare mai mare a Minskului în conflictul dintre Kiev şi Moscova, relatează AFP.

"Suntem provocaţi. Trebuie să vă spun că în urmă cu circa trei zile, poate mai mult, s-a încercat dinspre Ucraina să se lovească ţinte militare din Belarus. Slavă Domnului, sistemele noastre antiaeriene Panţir au interceptat toate rachetele lansate de forţele ucrainene", a afirmat el, citat de agenţia de presă de stat Belta.

"Repet ce am spus şi în urmă cu mai mult de un an: nu intenţionăm să luptăm în Ucraina", a declarat el.

De la atacul Kremlinului asupra Ucrainei, la 24 februarie, Belarusul, aliat al Rusiei, a servit ca bază pentru forţele ruseşti.

Trupele ruse au folosit Belarusul în special în încercarea de a ocupa capitala Kiev, însă au renunţat la sfârşitul lunii martie, în faţa rezistenţei ucrainene, şi s-au retras.

Regimul lui Lukaşenko, supus unor sancţiuni occidentale puternice, este extrem de dependent militar şi economic de Rusia.

Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova va livra "în următoarele luni" Belarusului rachete Iskander-M capabile să transporte încărcături nucleare, scrie Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel