Un adolescent olandez în vârstă de 17 ani, fără antecedente medicale, a fost diagnosticat cu sindromul limbii străine după o operație la genunchi, trezindu-se din anestezie vorbind exclusiv în engleză.
Un adolescent din Țările de Jos a fost operat la genunchi după ce a suferit o accidentare în timpul unui meci de fotbal. În ciuda succesului intervenției, tânărul a avut o reacție neașteptată la trezirea din anestezie: a început să vorbească numai în limba engleză și a insistat cu fermitate că se afla în Statele Unite. Înainte de acest incident, adolescentul folosea engleza doar în timpul lecțiilor de la școală.
Mai mult, el nu și-a recunoscut părinții și nu era capabil să înțeleagă sau să vorbească olandeză, limba sa maternă. Potrivit unui raport medical, nu exista niciun istoric de afecțiuni psihice sau alte probleme de sănătate relevante în familia sa, cu excepția unor episoade de depresie din partea mamei.
Inițial, asistenta care a observat că pacientul vorbise în engleză nu s-a alarmat, presupunând că adolescentul ar fi în stare de delir post-anestezie – o formă de confuzie temporară ce poate apărea după intervențiile chirurgicale. Totuși, după câteva ore, când medicii nu au reușit să-l facă să vorbească olandeză, s-a decis apelarea unui specialist psihiatru.
La consultul psihiatric, adolescentul a fost găsit calm și receptiv, însă răspundea la întrebări doar în engleză, cu accent olandez. Cu timpul, a început să răspundă și în olandeză, dar cu dificultate.
Diagnosticul final a fost sindromul limbii străine (Foreign Language Syndrome - FLS), o afecțiune rară în care pacienții, dintr-o dată și fără control, încearcă să comunice într-o limbă secundară, uitând limba maternă, pentru o perioadă de timp.
Examinările neurologice efectuate nu au arătat nicio anomalie. După 18 ore de la operație, adolescentul reîncepea să înțeleagă olandeza, dar încă nu putea vorbi fluent. A doua zi, în urma vizitei unor prieteni, tânărul a început să vorbească din nou în limba sa maternă.
Fiindcă recuperarea limbii a avut loc în mod spontan, medicii nu au considerat necesar să efectueze alte teste neuropsihologice sau scanări ale creierului. Tânărul a fost externat la trei zile de la intervenție.
Ceea ce face acest caz remarcabil este raritatea sindromului limbii străine, cunoscut din doar câteva cazuri descrise în literatura medicală. Majoritatea pacienților afectați sunt bărbați albi, care au schimbat limba maternă cu una învățată ulterior. De obicei, aceștia nu au fost bilingvi în copilărie. În două cazuri, rasa pacienților nu a fost precizată.
Autorii raportului au menționat că FLS este extrem de rar întâlnit la copii, ceea ce i-a determinat să creadă că au fost primii care au documentat formal un astfel de caz la un adolescent. În total, au identificat doar opt cazuri similare, în care pacientul a înlocuit complet limba maternă cu alta, spre deosebire de sindromul accentului străin, în care vorbirea pare să capete un accent diferit.
Această afecțiune este similară cu sindromul accentului străin, un fenomen rar în care pacienții vorbesc cu un accent străin, de obicei după o leziune cerebrală. Motivele exacte pentru care apare FLS rămân neclare, deși au existat cazuri în care sindromul s-a manifestat după anestezie. Autorii raportului au subliniat faptul că efectele anestezicelor asupra cogniției și procesul de eliminare a acestora din sistemul nervos central pot contribui la delirul de trezire, ceea ce face dificilă clasificarea FLS ca o afecțiune distinctă, fără a o considera o variantă a delirului post-anestezie, potrivit Live Science.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News