EXCLUSIV  Un climatolog lămurește problema metanului eliberat de vaci, care poluează aerul

"Problema cu metanul e foarte interesantă. Amprenta lui climatică este mai mică atunci când îl arzi, decât când se eliberează așa cum e.

(...) Deci aici, iarăși, lucrurile (asta e o părere personală) trebuie luate întotdeauna cu bună cumpănire. Nicio extremă nu e bună", spune Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Știința și tehnologia aduc emisii?

"Atunci când se vorbește de modificări foarte drastice... Modificări trebuie să avem în viața noastră - dar dacă vorbești despre să nu te mai speli, să nu mai mănânci deloc carne, lucrurile astea sunt, evident, exagerate. Pentru că oamenii sunt - învățăm la liceu sau la școala generală - animale omnivore. Așa suntem construiți, avem nevoie de proteinele de acolo.

Bine, alegerile fiecăruia sunt și ele foarte bune, nimeni nu îți impune nimic, dar încă o dată: nu impui altora astfel de exagerări. Trebuie să găsim calea și ea există cu știință și tehnologie: calea prin care să ne dezvoltăm, chiar în condițiile schimbării climei, și chiar cu o calitate mai bună a vieții.

Pentru că aud alte păreri extremiste - știința și tehnologia aduc emisii. Nu e așa, știința și tehnologia sunt unelte care pot fi folosite în bine sau în rău. E alegerea noastră și e înțelepciunea noastră cum le folosim și le putem folosi în bine să trăim chiar mai bine, chiar în condițiile schimbării climei.

Dar asta, într-adevăr, presupune efort sistematic, de lungă durată. Ciclurile acestea electorale de patru ani fac destul de mult rău atunci când vorbim de acțiune climatică care trebuie să fie sistematică, trebuie să fie continuă, trebuie să se adapteze tot timpul la ceea ce se întâmplă nou pe baza științei celei mai bune disponibile la un moment dat. Pentru că și știința avansează", mai spune Roxana Bojariu.

Foto: Pixabay

Coada Europei la nivel de bani alocați cercetării

"Știința nu s-a terminat cu această identificare a problemei. Noi vedem nuanțele climatice în fiecare loc, încercăm să aducem mai multe elemente, tocmai ca să ajutăm la adaptare. Ori în România, din păcate, e o mare problemă cu decizia informată științific. Deciziile nu prea se iau informate și în niciun caz informate științific.

Știința (cercetarea în general) în România e Cenușăreasă. Cuantumul pensiilor speciale anul trecut a înghițit din bugetul general de patru ori mai mult decât bugetul cercetării. Vă dați seama?

Suntem ultimii la coada Europei cu banii alocați cercetării. Să știți că nu putem să mergem în transformarea asta cauzată de schimbarea climei fără știință, fără tehnologie. Și nu putem să folosim tot timpul știința creată de alții, pentru că, vă spuneam, România are factori foarte diferiți, foarte diverși.

Ori, noi trebuie să ne găsim singuri și diagnoza și prognoza pentru ce se va întâmpla, că nimeni nu o să vină să-ți facă ție în bătătură analizele cele mai fine. Ai analize la scară mare și toate lucrurile astea. Trebuie să ne pregătim toți la o arie de cercetare românească serioasă, ceea ce presupune inclusiv învățământ.

Din păcate, și învățământul este nepotrivit. Nu e în rând cu lumea pe toate nivelurile, din păcate. Și dacă nu ai de la început, din învățământ, pe urmă aria de cercetare e subfinanțată și ea.

Toate partidele politice fug de ministerul ăsta al cercetării, care acum e băgat cu digitalizare, era băgat cu tineret într-un timp, dar toată lumea fuge de ministerul ăsta. Nimeni nu-l vrea. Într-un timp fugeau și de cultură, și de ăsta.

Astea sunt simptome ale unei boli ale societății noastre, cred eu, e o părere pur personală de cetățean, nu de specialist", încheie Roxana Bojariu (ANM).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News