Arheologii au descoperit un dinte uman cu o vechime de 1,8 milioane de ani

Dintele a fost descoperit în apropierea satului Orozmani, situat la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de capitala Georgiei, Tbilisi, lângă Dmanisi, unde au fost aduse la lumină, la sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000, cranii umane datând din urmă cu 1,8 milioane de ani.

Potrivit Agerpres, rămăşiţele de la Dmanisi au constituit cea mai veche descoperire de acest gen de oriunde din afara Africii, eveniment ce a schimbat informaţiile oamenilor de ştiinţă despre evoluţia primilor oameni şi despre rutele de migraţie.

Cea mai recentă descoperire, realizată într-un sit aflat la 20 kilometri distanţă, oferă şi mai multe dovezi conform cărora zona muntoasă din sudul Caucazului a fost probabil unul dintre primele locuri în care s-au stabilit primii oameni după ce au părăsit Africa, potrivit experţilor.

"Orozmani, împreună cu Dmanisi, reprezintă centrul celei mai vechi distribuţii în afara Africii a vechilor oameni - sau Homo timpuriu", a declarat Centrul Naţional de Cercetare a Arheologiei şi Preistoriei Georgiei, joi, la anunţarea descoperirii dintelui.

Giorgi Bidzinashvili, conducătorul ştiinţific al echipei care a efectuat săpăturile, a spus că, după părerea sa, dintele a aparţinut unui "văr" al lui Zezva şi Mzia, numele date unor cranii fosilizate aproape complete, cu o vechime de 1,8 milioane de ani, găsite la Dmanisi.

"Implicaţiile, nu doar pentru acest site, ci şi pentru Georgia şi povestea oamenilor care au părăsit Africa acum 1,8 milioane de ani, sunt uriaşe", a declarat studentul britanic la arheologie Jack Peart, care a descoperit dintele la Orozmani.

"Întăreşte faptul că Georgia este un loc cu adevărat important pentru paleoantropologie şi pentru povestea omului în general", a spus el pentru Reuters.

Cele mai vechi fosile de Homo descoperite oriunde în lume datează din urmă cu 2,8 milioane de ani - o mandibulă descoperită parţială în vremurile moderne în Etiopia.

Oamenii de ştiinţă cred că primii oameni, o specie vânători-culegători numită Homo erectus, a început probabil să migreze din Africa în urmă cu aproximativ două milioane de ani. Unelte străvechi datate în urmă cu 2,1 milioane de ani au fost descoperite în vremurile moderne în China, însă siturile georgiene găzduiesc cele mai vechi rămăşiţe ale primilor oameni găsite în afara Africii. 

Citește și: 

Un studiu a descoperit prima amputare chirurgicală realizată pe un om. Datează de acum mii de ani

Cea mai veche dovadă a unei amputări chirurgicale a fost descoperită la un schelet dintr-o peşteră din Indonezia, conform unui studiu ce schimbă istoria medicinei, informează miercuri AFP și Agerpres. Până în prezent, cea mai veche dovadă a unei asemenea intervenţii chirurgicale data din urmă cu 7.000 de ani, a fost adusă la lumină în 2010 într-un sit neolitic din Franţa (Seine-et-Marne). Este vorba despre o amputare de braţ la un bărbat vârstnic, intervenţie reuşită conform datelor imagistice care au relevat semne de cicatrizare în urma analizei osemintelor străvechi.

Oamenii de ştiinţă au căzut, în general, de acord în ceea ce priveşte asocierea apariţiei primelor practici medicale cu revoluţia neolitică din urmă cu aproximativ 10.000 de ani, când agricultura şi adoptarea unei vieţi sedentare au dat naştere unor probleme de sănătate necunoscute anterior... Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News