Un doctor avertizeză: Aproximativ un milion de români suferă de această boală

'Insuficienţa cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România, iar supravieţuirea la cinci ani de la diagnosticul de insuficienţă cardiacă este mai mică decât în multe forme de cancer. Sunt informaţii pe care le-am extras din acest document (n.r. - un raport al Grupului pentru Insuficienţă Cardiacă al Societăţii Române de Cardiologie)', a precizat Geantă, la o întâlnire cu presa pe tema insuficienţei cardiace, ca parte a programului de informare şi educare 'Health Innovation Agenda'.

Potrivit acestuia, insuficienţa cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sânge spre organe, pentru a susţine funcţionarea acestora. Cele mai frecvente cauze de insuficienţă cardiacă în România sunt infarctul miocardic şi alte tipuri de boli coronariene, hipertensiunea arterială, boli ale valvelor inimii şi malformaţiile congenitale cardiace. Prevalenţa insuficienţei cardiace în rândul populaţiei României este de 4,7%.

Aproximativ 35% dintre pacienţi prezintă insuficienţă cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii şi cu o calitate a vieţii extrem de scăzută, care este influenţată şi de problemele psihologice, de reacţiile adverse la tratament şi de limitările de ordin social, a arătat medicul. La rândul său, dr. Gabriel Tatu Chiţoiu, preşedintele Societăţii de Cardiologie, a spus că toate eforturile din ultimii 3 - 4 ani au fost în direcţia prevenirii acestei boli.

[citeste si]

'Toată baza strategiei noastre - cardiologia aplicată - este o modalitate de a ajunge cât mai aproape de pacienţi, de a face cât mai multă educaţie pentru publicul larg. Un exemplu. De ani de zile se spunea că principala cauză a IC este hipertensiunea arterială. Pacientul, dacă ştie că are această boală şi se tratează, poate să evite să facă IC. Sedentarismul, fumatul, lipsa de activitate sunt cauze, iar oameni tineri fac infarct şi rămân cu insuficienţă cardiacă, a explicat el.

Potrivit acestuia, informaţiile vin în practică pe două căi, una dintre ele fiind studiile ştiinţifice. E o populaţie, spre exemplu, care ia o medicaţie, care ia un medicament, altă populaţie care ia alt medicament şi le compari şi poţi să vezi eficacitatea lor. Vă dau exemplul registrului de infarct, care a debutat în noiembrie 1997. Dacă vrei să ştii câţi bani trebuie să cheltuieşti pentru pacienţii de infarct, trebuie să ştii câte infarcte ai în ţară, într-un an. La polul opus, ce înseamnă dacă porneşti un lucru fără să ai date. Este o secţie de chirurgie cardiovasculară pediatrică, ultradotată, dar nu a mai lucrat pentru că nu aveau niciun fel de date, câţi copii vor fi operaţi în decursul unui an, cine va face povestea asta, dacă au personal, dacă au chirurg etc.', a explicat Chiţoiu.

Măsurile necesare pentru diminuarea cazurilor de insuficienţă cardiacă în România sunt creşterea conştientizării publice şi înţelegerea implicaţiilor bolii, susţinerea unei baze de date naţionale dedicate IC, susţinerea dezvoltării unităţilor medicale specializate şi dedicate tratamentului IC şi asigurarea asistenţei medicale de calitate şi a monitorizării pacienţilor în cadrul asistenţei medicale primare, potrivit dr. Geantă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News