EXCLUSIV  Un elev de clasa a VI-a a sărit pe geam din cauza umilinţelor colegilor. Prof. Pănişoară: E doar vârful. Climat exploziv în şcoli

"Agresivitatea din școli duce la drame în viața copiilor, dar are și un alt efect, mai puțin evident... asupra PROFESORILOR!

Zysberg și Sabbag (2021) au efectuat o cercetare care a pornit de la ideea că, în momentul în care suntem expuși la agresivitate, răspunsul natural este de tipul: „luptă sau fugi”. Ei bine, acest răspuns aproape automat îi va forța (și) pe profesori să aleagă între două moduri de acțiune - să răspundă agresivității cu agresivitate (ceea ce nu este posibil!) sau să „fugă”, să scape și să se sustragă de la amenințare.

Agresivitatea din școli, spun cei doi autori, este una dintre marile cauze ale pierderii resursei umane valoroase din învățământ.

Concluzia? Copii cu traume, profesori stresați, profesori care pleacă din sistem. Mai avem nevoie de motive pentru a înțelege cât de important este managementul emoțiilor în spațiul scolar?", a scris profesorul Ion-Ovidiu Pănişoară pe Facebook. 

Profesorul Pănişoară a explicat, pentru DC NEWS, care sunt cauzele care duc la agresivitatea crescută şi a tras un semnal de alarmă. Acesta a spus că situaţia din şcoli în acest moment este una explozivă. 

"Climat exploziv în şcoli"

"Să le luăm pe rând. La partea cu agresivitatea, din păcate, la noi în mod special este o discrepanţă foarte mare între ceea ce se întâmplă în şcoală şi ce spunem că facem. La un nivel teoretic, avem multe elemente elaborate şi există şi norme de aplicare ale legii anti-bullying. Teoretic avem instrumente să facem ceva. Practic, ne confruntăm cu o creştere puternică a modului în care copiii, dar şi adulţii reuşesc să îşi gestioneze emoţiile, în perioada post-stat în casă. Aici e marea problemă. În mod tradiţional, în mod firesc, chiar şi în lipsa unor instrumente de intervenţie, faptul că erau împreună de mici şi interacţionau frecvent crea un mediu mai mult sau mai puţin bune în care copiii îşi gestionau emoţiile. Simpla interacţiune continuă crea o astfel de platformă. În momentul ăsta toate lucrurile s-au suspendat şi interacţiunea a fost diminuată, contorsionată, şi-a pierdut profunzimea de dinainte de pandemie. Punem aici şi elementele care ţin de tristeţe. Au fost bunici care au murit, copii care au trăit drame sau traume, iar acum e momentul în care eşti furios pe cei care au ce nu mai ai tu. 

Nu mai vorbim de managementul furiei, pe care nu l-am avut niciodată la nivel de societate. Suntem latini, reacţionăm foarte repede. Sunt studii care arată că în ultimul timp copiii, deşi ar părea că nu e aşa, au gestionat mai greu pandemia decât adulţii. În special adolescenţii, care trebuie să facă faţă unei perioade dificile în propria viaţă, de transformare, la care se adaugă toate elementele de stres din pandemie.

Toate acestea fac să avem un climat exploziv în şcoală la acest moment, mult mai greu de gestionat decât acum un an de zile.  Dacă atunci vorbeam de bullying, vă daţi seama cum vom vorbi de acum încolo, când toate elementele sunt scoase mai mult în evidenţă", a declarat prof. Pănişoară pentru DC NEWS.

Băiatul care a sărit pe geam, "vârful icebergului". "Două tipuri de reacţie: loveşte sau fugi"

Un băiat din clasa a șasea s-a aruncat pe geam de la primul etaj zilele trecute. Acesta a spus că a recurs la gestul disperat pentru că nu a mai suportat umilințele la care era supus. Incidentul a avut loc într-o pauză. Elevul a fost dus la spital și este în afara oricărui pericol.

"Acel caz a fost doar vârful iceberg-ului. Sunt multe cazuri pe care nu le ştim, pentru că nu se termină atât de dramatic şi vizibil. Dar în sufletul copiilor apar traume. Iar la agresivitate apar două tipuri de reacţii, cum am spus şi pe Facebook din acel articol: loveşte sau fugi. Creierul reptilian, cel care ne-a ajutat să supravieţuim până acum, aşa funcţionează. Dacă eşti supus la multă agresivitate, ori devii agresor, pentru că ţi se pare firesc, ori devii victimă. Şi e o problemă în ambele cazuri, pentru că societatea nu are nevoie nici de agresori, nici de victime. Are nevoie de oameni echilibraţi", a mai spus profesorul. 

Profesorul cere schimbarea mentalităţii în şcoala românească

"Ştiţi care e marea problemă a şcolii româneşti acum? Da, s-au pierdut conţinuturi, şi sunt de acord că trebuie să facem ore remediale. Dar pierderea asta e mai puţin importantă decât pierderea la nivel emoţional. Noi nu ne uităm deloc la ce se întâmplă la nivel emoţional cu aceşti copii. Doar la câte formule ştiu sau dacă au învăţat la nu ştiu ce materie. E ok şi asta, dar dacă nu avem un copil echilibrat emoţional, nu mai contează câtă informaţie a asimilat. Pentru că acel copil nu se va dezvolta la nivel de societate. Dacă avem un copil fericit, îl putem învăţa mai uşor. Cred că e timpul ca şcoala, dincolo de vorbe, să treacă de la crearea copiilor care ştiu totul, care oricum e un furt de căciulă pentru că ei uită repede, la copii care sunt fericiţi. Un copil fericit poate nu va şti tot, dar va şti suficient încât să îşi facă viaţa lui şi a celor din jur fericită", a concluzionat Ion-Ovidiu Pănişoară. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News