Boriska Kipriyanovich, un tânăr de 25 de ani din Rusia, susţine că s-a născut de fapt pe Marte, planetă de unde a venit pentru a salva omenirea.
Tânărul este considerat de oamenii de ştiinţă un mic geniu, având în vedere că la doar două săptămâni de la naştere s-a ridicat în şezut singur, iar la câteva luni deja vorbea. Acesta a vorbit într-un interviu citat de Adevărul despre viaţa sa pe Marte.
Conform spuselor sale, marţienii au fost decimaţi de un conflict nuclear acum mii de ani şi avertizează că şi Pământul ar putea merge în aceeaşi direcţie. De asemenea, a mai spus că mai sunt şi alţi copii ca el pe planeta noastră, iar rolul lor este de a salva umanitatea.
Marţienii ar fi nemuritori şi de la vârsta de 35 de ani nu mai îmbătrânesc. În plus, sunt foarte înalţi, avansaţi din punct de vedere tehnologic şi capabili de călătorii interstelare, mai spune tânărul. „Îmi amintesc când avem 14 sau 15 ani. Marţienii duceau războaie tot timpul, iar eu trebuia să particip la raiduri aeriene alături de un prieten. Puteam să călătorim în spaţiu şi timp, în nave rotunde, dar observam viaţa de pe Pământ din nave triunghiulare. Navele marţiene sunt foarte complicate şi au capacitatea de a zbura în tot Universul”, a mai povestit Boriska.
Boriska insistă că mai sunt multe de descoperit pe Terra, subliniind că Marea Piramidă din Giza ascunde secrete
importante.
„Viaţa oamenilor se va schimba când Sfinxul va fi deschis, are un mecanism undeva în spatele urechii, nu-mi amintesc exact”, a mai spus el.
Acesta a mai declarat că marţienii respiră dioxid de carbon şi dacă vor veni vreodată pe planeta noastră ar trebui să respire din tuburi alimentate cu acest gaz.
Roverul Perseverance a descoperit structuri geologice despre care cercetătorii de la NASA și o listă lungă de universități americane și europene spun că ar fi putut fi create doar de un râu care a curs în lac pentru o perioadă lungă de timp. Noile cercetări au fost publicate în jurnalul Science, potrivit descoperă.ro.
Imagini de la distanță cu structurile arată straturi distincte care nu s-ar fi format într-o atmosferă aridă, astfel confirmând că Marte a găzduit lacuri uriașe și chiar oceane similare din punct de vedere geologic cu cele ale Pământului.
Oamenii de știință suspectează de mult timp că în Craterul Jezero a fost cândva un lac, însă nu au putut să-și demonstreze teorie. De asemenea, cercetătorii nu aveau cum să știe dacă apa de la suprafața Planetei Roșii ar fi persistat pentru perioade lungi de timp sau ar fi fost de scurtă durată, fie evaporându-se sau secând la scurt timp după acumulare.
„Fără să se deplaseze nicăieri, roverul a reușit să elucideze una dintre marile necunoscute. Acest crater a fost cândva un lac. Până când am aterizat acolo și am putut confirma că a fost un lac, acest aspect a fost mereu sub semnul întrebării”, a explicat Benjamin Weiss, unul dintre autorii studiului și om de știință la MIT.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu