Unde duce zăngănitul cătușelor? România-Georgia, asemănări și deosebiri

Zăngănitul cătușelor din ziua de astăzi este o garanție că se va face curățenie, că va fi stârpită mare corupție în vecii vecilor amin, în lipsa altor măsuri, a unei strategii, a unui proiect de țară? Greu de crezut, mai ales că au mai încercat și alții.

Știți ce s-a întâmplat într-o țară vecină? I-au arestat acum pe cei care au arestat corupții la rândul lor.

Bunăoară, în Georgia, mai întâi au fost dați afară TOȚI polițiștii, vameșii etc, considerați corupți sau coruptibili, și au fost angajați tineri fără nicio tinichea de coadă.

S-a făcut cea mai rapidă și radicală reformă din lume, cum a fost considerată la vremea aceea. Primul ministru, președintele și miniștrii – toți tineri, luptători împotriva corupției. Numai în 2005, 200 de poliţişti au fost condamnaţi pentru luare de mită. Au mai fost arestaţi şi judecaţi 250 de inspectori fiscali, 40 de procurori, 20 de judecători, 400 de şefi de departamente, un viceministru şi doi parlamentari.

În mai puţin de 10 ani, dintr-o capitală a fărădelegii şi a corupţiei, Tbilisi a devenit una dintre cele mai sigure locuri din Europa. Aceasta era constatarea Comisiei Europene după un studiu realizat de către Transparency International în 2011 în 86 de state. Astfel, poliţia gruzină era una dintre cele mai puţin corupte din lume, fiind depăşită la acest capitol doar de cea finlandeză.

Ce s-a întâmplat după câțiva ani?

Mai toți tinerii reformatori, miniștri și prim ministru, au ajuns ei înșiși după gratii, din același motiv- corupția. Știți care a fost principala spaimă când a început cea mai rapidă reformă din lume cum era catalogată? O spune un cunoscut jurnalist:

"Corupţia cotidiană a dispărut şi există sentimentul de securitate. Nimănui nu-i este frică să lase maşina neîncuiată la Tbilisi. Oamenii au nevoie de asta şi văd cu ochi buni această schimbare. Dar experţii văd pericolele pe care le reprezintă monstrul imens în care s-au transformat forţele de securitate. Astăzi, ea este în afara oricărui control public şi civil. Dimpotrivă ea controlează puterea civilă". Koba Liklikadze, journalist.

Vi se pare că sunt asemănări? Ce se va întâmpla în România? Doar Dumnezeu mai știe. Iată, pe scurt povestea Georgiei, ca exemplu și ca inspirație pentru cine este interesat.

Georgia, povestea unui stat care a eșuat ca să reînvie, ca mai apoi să eșueze din nou

Înainte de anul 2004, Georgia era un stat aproape eşuat, una din țările fost comuniste desprinse din fosta URSS, care stătea pe marginea prăpastiei, atât din punct de vedere al democratizării statului cât și din cel economic.

După obținerea independenței, economia Georgiei, care era dependentă de cea sovietică, s-a dus rapid în jos. Atât de jos încât funcționari publici, polițiști trăiau din șpăgi, salariul lor variind în jur de 10-15 dolari pe lună. Așa că s-a optat pentru o metodă radicală şi într-o singură zi, în august 2004, au fost concediaţi 20.000 de ofiţeri de poliţie şi ai inspectoratului auto de stat. În locul zecilor de mii de agenţi daţi afară, noua putere de la Tbilisi a recrutat şi antrenat, cu sprijin american, mii de tineri pe care i-a dotat cu tehnologie nouă și cu maşini moderne. Economia neagră era 67% din PIB. În acel moment, corupția atinsese nivelul maxim posibil, bandele de crimă organizată făcând legea în Georgia.

Noul președinte Miheil Saakashvili a promis că elimină corupția și democratizează statul. Analiștii spuneau la vrema aceea că a  făcut ceva mult mai important: a făcut o reformă economică unică și de succes. Ministrul economiei a luat lângă el o echipă de la un think tank libertarian cu care a făcut minuni economice, spuneau jurnaliștii la vremea respectivă. Premisa lor a fost că „totul e de vînzare, mai puţin conştiinţa“, așa încât au scos la privatizare aproape tot ce avea statul. Premisa era că statul trebuie să fie micşorat şi scos din afaceri.

Următorul pas a fost reducerea numărului de taxe, autorizații și impozite. De exemplu, din cele 90 de licenţe date de Ministerul Agriculturii au mai rămas doar 9. În domeniul construncțiilor, era nevoie de 18 autorizaţii date de 9 instituţii diferite. În final, 85% din autorizaţii şi licenţe au fost desfiinţate.

Al treilea pas a fost disponibilizarea. Unele ministere sau instituții au fost desființate cu totul, plecând de la ideea că decât o instituție coruptă mai bine fără ea. De exemplu, a fost desfiinţat inspectoratul sanitar pentru alimente deoarece inspectorii luau șpagă și nu puteau fi controlați.

În alte ministere au fost disponiblizați până la 80% din personal. După câțiva ani, Georgia avea unele dintre cele mai mici taxe din lume (12% cotă unică pe venit), taxe vamale aproape de zero, un stat minimal, facilități pentru mediul de afaceri

1. Reforma fiscală. Au renunțat la impozitarea progresivă a venitului în favoarea cotei unice. Au renunțat la contribuțiile sociale. Au stabilit patru impozite principale:
•Impozit pe profit de 15%;
•Impozit pe venit de 20%, urmând ca această cotă să ajungă la 15% până în 2012, conform legislaţiei în vigoare;
•Impozit pe proprietate de până la 1%;
•TVA – redus de 18%, respectiv 0% pentru sectorul financiar şi de sănătate.

2. Privatizare. Georgia a privatizat aproape tot ce avea statul -spitale, școli, porturi, aeroporturi etc.

Singurele active rămase în proprietatea statului au fost calea ferată, drumurile şi serviciile de apă şi canalizare în zonele rurale, distribuţia energiei electrice și poşta. Georgia a făcut ceva ce nici o altă țară din zonă nu a făcut – a privatizat  educaţia şi sănătatea. Finanţarea şcolilor publice se face cu ajutorul sistemului de vouchere, prin care fiecare familie primeşte cupoane pe care le poate folosi pentru a-şi trimite copiii la orice instituţie de învăţământ, publică sau privată.

În domeniul sanitar, reforma a urmărit înlocuirea spitalelor de stat cu clinici private. Privatizarea a constat în vânzarea spitalelor vechi, inclusiv terenul aferent, unor companii private, în schimbul obligației de a construi pe același spațiu a unora noi. Persoanele cu venituri reduse primesc, ca și în sistemul educațional, vouchere, cu care pot cumpăra o poliţă de asigurare medicală de bază.

3. Liberul schimb

Georgia a renunțat aproape la toate taxele vamale. Circa 95% din mărfurile importate intră în ţară fără nicio taxă vamală, iar pentru restul există taxe de maxim 12%.

3. Debirocratizare și descentralizare. Georgia a redus aproape cu jumătate numărul funcționarilor publici, dar, și mai important, a introdus biroul unic în toate domeniile, și a simplificat toate regulile de funcționare a sistemului de stat.

Ce s-a întîmplat în ultimii 2 ani

În anul 2013, Ivane Merabishvili, fostul premier al Georgiei, a fost arestat sub acuzaţia de corupţie, în ceea ce opoziţia consideră a fi o vânătoare de vrăjitoare pe care actualul regim o desfăşoară împotriva membrilor administraţiei conduse de fostul preşedinte Miheil Saakashvili.

Alături de Merabishvili a mai fost arestat şi Zurab Chiaberashvili, fost ministru al Sănătăţii, care în acel moment era guvernatorul regiunii Kakheti din estul ţării.

Zeci de foşti oficiali georgieni, inclusiv un fost ministru de interne, au fost arestaţi.

Persoanele arestate au fost acuzate de abuz de putere, corupţie sau obţinere ilegală de informaţii cu caracter personal.
Chiaberashvili şi Merabishvili au fost interogaţi în cadrul unei anchete privind presupusa utilizare abuzivă a 3,2 milioane de dolari din banii publici în campania electorală a fostului partid de guvernământ.

În 2013, fostul primar al capitalei Georgiei, Ghighi Ugulava, unul dintre aliaţii fostului preşedinte Mihail Saakaşvili şi lider al opoziţiei georgiene, a fost arestat, la aeroportul din Tbilisi, sub acuzaţia de spălare de bani. Ugulava era vizat într-o anchetă a Ministerului de Finanţe pentru finanţarea ilegală a campaniei electorale a formaţiunii Mişcarea Naţională Unificată (MNU) în vederea alegerilor muncipale din iunie, potrivit unui comunicat al ministerului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News