Unde pot vota românii din diaspora la prezidențiale și parlamentare în 2024. Lista secțiilor

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat pe pagina lista celor 950 de secţii de votare organizate în străinătate pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare 2024, care include şi adresele sediilor acestora. Lista este disponibilă în secţiunea dedicată alegerilor şi poate fi accesată aici: Lista secțiilor din diaspora.

Pe lângă publicarea listei, MAE, în colaborare cu organizația non-guvernamentală Code for Romania/Commit Global, a lansat o hartă interactivă care permite localizarea rapidă și facilă a secțiilor de votare din diaspora. Acest instrument digital este disponibil pe site-ul MAE, în secțiunea dedicată alegerilor (www.mae.ro/node/64178) și este conceput să ofere o experiență intuitivă și accesibilă tuturor utilizatorilor.

Prezența la vot a alegătorilor din diaspora de-a lungul timpului la prezidențiale

• Din datele privind participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale de după 1989 reiese că cea mai slabă prezenţă s-a înregistrat în anul 2000, iar cea mai ridicată participare s-a evidenţiat la scrutinul din 2019. De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinele din 2014 şi din 2019, însă, prezenţa diasporei la tururile doi a fost mult mai mare decât în tururile întâi, notează Agerpres.
• La alegerile prezidenţiale din 1992, la turul întâi, s-au prezentat 43.882 de alegători la circumscripţia electorală nr. 43 din străinătate, în timp ce la turul al doilea, participarea a fost de 46.106. S-au organizat 121 de secţii de votare în străinătate. Prezenţa la urne pe ţară a fost de 76.29% (12.496.430 alegători), în primul tur şi de 73.23 % (12.153.810 cetăţeni) în al doilea tur, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
• Prezenţa la vot a românilor din afara graniţelor a crescut la alegerile prezidenţiale din 1996 în raport cu cele din 1992. Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezenţă de 84.957, la cele 176 de secţii din diaspora. La nivel naţional, s-au prezentat la urne 76.01% (13.088.388 cetăţeni) la primul tur şi 75.90 % (13.078.883 cetăţeni) la al doilea tur.
• Cea mai mică prezenţă la urne a cetăţenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul tur s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, jumătate din câţi au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secţii de vot în afara ţării. Participarea pe ţară a fost de 65.31% (11.559.458 alegători) în turul unu şi 57.50 % (10.184.715 alegători) în al doilea tur.
• În 2004, prezenţa diasporei la alegerile prezidenţiale a mai crescut uşor faţă de 2000. La secţiile de vot din străinătate (circumscripţia electorală nr. 43), s-au prezentat 40.869 de persoane, iar la al doilea tur 40.149. Au fost organizate 153 de secţii în străinătate. Situaţia voturilor pe ţară a fost de 58.51% (10.794.653) dintre alegătorii înscrişi în listele electorale la turul unu şi 55.21% (10.112.262 alegători) în al doilea tur.
• La scrutinul din 2009, primul de după 1989 care a avut loc separat de alegerile parlamentare, voturile alegătorilor români din străinătate s-au reunit în cadrul circumscripţiei nr. 48. Astfel, la primul tur prezenţa a fost de 95.068, în timp ce la turul al doilea au participat 147.754, la cele 294 de secţii din afara ţării. Prezenţa la urne, pe ţară, la primul tur a fost de 54.37 % (9.946.748 cetăţeni) şi de 58.02 % (10.620.116 cetăţeni) la al doilea tur de scrutin.
• La prezidenţialele din 2014, s-au prezentat 161.262 de alegători în primul tur şi 379.116 alegători în al doilea tur, la cele 294 de secţii de votare. Prezenţa pe ţară a fost de 53.18% (9.723.232 cetăţeni) la primul tur şi de 64.11% (11.719.344 cetăţeni) la turul al doilea.
• La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 10 noiembrie 2019 au votat 675.348 de români din diaspora. La turul al doilea din 24 noiembrie 2024, au votat 944.077 persoane. Prezenţa la nivel naţional a fost de 47,66% în primul tur şi de 49,87% în turul al doilea.
• În ceea ce priveşte numărul de secţii de votare din străinătate la prezidenţiale, evoluţia este următoarea: în 1992 au fost organizate 121 de secţii, în 1996 - 176 de secţii, în 2000 - 152 de secţii, în 2004 - 153 de secţii, în 2009 - 294 de secţii, în 2014 - 294 secţii, în 2019 - 838 secţii.

***

Prezidenţiale 1992: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 43.882
Prezenţă turul al doilea: 46.106
Secţii de vot în străinătate: 121

Prezidenţiale 1996: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 72.358
Prezenţă turul al doilea: 84.957
Secţii de vot în străinătate: 176

Prezidenţiale 2000: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 33.169
Prezenţă turul al doilea: 16.331
Secţii de vot în străinătate: 152

Prezidenţiale 2004: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 40.869
Prezenţă turul al doilea: 40.149
Secţii de vot în străinătate: 153

Prezidenţiale 2009: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 95.068
Prezenţă turul al doilea: 147.754
Secţii de vot în străinătate: 294

Prezidenţiale 2014: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 161.262
Prezenţă turul al doilea: 379.116
Secţii de vot în străinătate: 294

Prezidenţiale 2019: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 675.348
Prezenţă turul al doilea: 944.077
Secţii de vot în străinătate: 838 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News