Ungaria a preluat președinția Consiliului UE. Viktor Orban are planuri mari: vrea "să ocupe" Bruxelles-ul și să formeze un nou grup politic - „Patrioți pentru Europa”
Ungaria a preluat de la 1 iulie președinția Consiliului Uniunii Europene.
La 1 iulie 2024, Ungaria a preluat de la Belgia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de șase luni, informează Agerpres. Este a doua oară când Ungaria deține această președinție, prima fiind în prima jumătate a anului 2011.
Statele membre care preiau președinția UE lucrează în grupuri de câte trei, cunoscute drept "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Actualul trio este compus din Spania (iul.-dec. 2023), Belgia (ian.-iun. 2024) și Ungaria (iul.-dec. 2024). Acest sistem de rotație permite fiecărui stat membru să dețină președinția UE o dată la 13,5 ani, conform unui comunicat oficial al Consiliului Uniunii Europene.
Ungaria își începe mandatul pe fondul schimbărilor instituționale din UE, ca urmare a alegerilor europarlamentare din iunie 2024. Guvernul ungar a ales pentru această președinție un logo inspirat de cubul Rubik, invenția renumită a lui Ernő Rubik din 1974. Logo-ul simbolizează ingeniozitatea, creativitatea și gândirea strategică, calități pe care Ungaria dorește să le aducă în această funcție.
Ungaria susține că și-a propus să acționeze ca un mediator echitabil, colaborând strâns cu statele membre pentru a asigura pacea, securitatea și prosperitatea în Europa, într-o perioadă marcată de provocări. Președinția maghiară va trebui să asigure continuitatea activităților Consiliului, în cooperare cu noul Parlament European și Comisia Europeană, și să înceapă implementarea Agendei strategice 2024-2029, stabilind direcțiile pe termen lung pentru UE.
Prioritățile președinției ungare includ un nou pact european privind competitivitatea, consolidarea politicii de apărare, o politică de extindere bazată pe merit, stoparea migrației ilegale, modelarea politicii de coeziune și o politică agricolă orientată către fermieri, precum și abordarea provocărilor demografice. Adoptarea unui nou pact pentru competitivitate este esențială pentru restabilirea dezvoltării economice și crearea condițiilor pentru o creștere durabilă, sprijinirea IMM-urilor și asigurarea stabilității locurilor de muncă.
Orban, promisiune publică
După ce a deținut președinția UE în 2011, Viktor Orban s-a remarcat prin tonul său combativ, afirmând că a dat "palme prietenești" celor pe care îi considera călăi agitați din Parlamentul European, pe care îl percepea ca pe un bârlog al liberalilor și stângii. În prezent, la vârsta de 61 de ani, politicianul pare mai hotărât ca niciodată în confruntările sale retorice, denigrând "elitele tehnocrate" de la Bruxelles și folosind serii de veto-uri în ultimele luni pentru a bloca sprijinul militar acordat Kievului.
Orban a promis să "ocupe Bruxelles-ul" după alegerile europene, pe care le-a descris ca fiind "istorice". Cu toate acestea, deși partidele de extremă dreaptă au înregistrat creșteri în sondaje la 9 iunie, acest val nu s-a materializat în rezultatele concrete ale alegerilor. Liderii UE au convenit să o reconfirme pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. Într-o coincidență notabilă, liderul german a amânat pe termen nedefinit o vizită la Budapesta, inițial programată pentru această săptămână, cu ocazia debutului președinției ungare.
În ceea ce privește Parlamentul European, premierul ungar nu s-a bucurat de succes: partidul său Fidesz a pierdut locuri, iar acum rămâne neafiliat. Cu toate acestea, negocierile sunt în desfășurare cu alte partide din Europa Centrală.
Orban și-a anunțat intenția de a forma un nou grup politic denumit „Patrioți pentru Europa” în timpul unei declarații la Viena duminică. Printre cei alăturați în acest demers se numără Herbert Kickl, liderul partidului naționalist austriac FPÖ, și Andrej Babis, fostul prim-ministru ceh eurosceptic și fondator al mișcării centriste ANO.
Ce se află pe agenda Ungariei
În contextul geopolitic actual, Ungaria va pune accent pe consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Europei, inovarea în domeniul apărării și îmbunătățirea cooperării între statele membre. Referitor la politica de extindere, Ungaria se va concentra pe procesul de aderare al Balcanilor de Vest, subliniind beneficiile economice, de securitate și geopolitice pentru UE.
Președinția ungară va acorda o atenție specială gestionării migrației, inclusiv cooperării cu țările terțe, îmbunătățirii procesului de returnare și găsirii de soluții inovatoare pentru regulile privind azilul. Având în vedere diferențele semnificative de dezvoltare între regiunile UE, președinția Ungariei va lucra pentru o politică de coeziune bine structurată și echilibrată.
În domeniul agriculturii, Ungaria spune va încuraja Consiliul Agricultură și Pescuit să ghideze noua Comisie Europeană în formularea politicii agricole post-2027, pentru a asigura o economie competitivă și rezilientă.
Priorităţile trio-ului actual Spania-Belgia-Ungaria
Programul pe 18 luni al noului trio, care a debutat la 1 iulie 2023, a fost aprobat în cadrul Consiliului Afaceri Generale al UE din 27 iunie 2023.
În baza experienţei dobândite în contextul Conferinţei privind viitorul Europei, trio-ul Spania-Belgia-Ungaria îşi continuă eforturile de intensificare a dialogului cu cetăţenii UE, împreună cu celelalte instituţii ale UE, în limitele competenţelor lor, conform site-ului https://data.consilium.europa.eu/.
Temele prioritare ale trio-ului format din Spania-Belgia-Ungaria sunt, potrivit site-ului https://data.consilium.europa.eu/:
* evaluarea, la jumătatea perioadei, a cadrului financiar multianual 2021-2027, precum şi contribuţia la finalizarea uniunii bancare şi la realizarea de progrese în direcţia unei veritabile uniuni a pieţelor de capital;
* contribuţia la revizuirea Codului vamal al Uniunii;
* continuarea lucrărilor privind transformarea digitală, asigurând ceea ce se numeşte incluziune digitală;
* continuarea lucrărilor privind reforma sistemului european comun de azil şi a pactului privind migraţia şi azilul;
* punerea în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică a UE şi depunerea de eforturi în direcţia consolidării autonomiei strategice în domeniul tehnologiilor digitale;
* punerea în aplicare a pachetului "Fit for 55";
* monitorizarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC) reformate şi conceperea noii PAC post-2027;
* coordonarea sprijinului financiar pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei;
* contribuţia la modelarea comunităţii politice europene ca forum de dialog politic paneuropean la nivel înalt între statele membre ale UE şi vecinii lor cei mai apropiaţi pe tema stabilităţii şi securităţii europene, a securităţii energetice şi a rezilienţei.
Reamintim că președinția Consiliului Uniunii Europene este asigurată prin rotație la fiecare șase luni între statele membre, asigurând astfel continuitatea agendei UE și conducerea reuniunilor Consiliului. Acest sistem de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Fiecare trio de țări, care deține președinția pentru o perioadă de 18 luni, stabilește obiective pe termen lung și elaborează o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu. În baza acestei agende, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul program detaliat pentru șase luni.
Președinția are două misiuni principale: planificarea și conducerea reuniunilor Consiliului și ale grupurilor sale de pregătire, precum și reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE.
În ceea ce privește planificarea și conducerea reuniunilor, președinția organizează și conduce întâlnirile formale ale diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), asigurându-se că discuțiile respectă Regulamentul de procedură și metodele de lucru ale Consiliului. De asemenea, președinția organizează reuniuni informale la Bruxelles și în țara care deține președinția .
În rolul său de reprezentare, președinția UE reprezintă Consiliul în relațiile cu alte instituții ale UE, în special cu Comisia și Parlamentul European. Obiectivul său este de a obține acorduri privind dosarele legislative prin triloguri sau reuniuni de negociere informală și prin întâlniri ale Comitetului de conciliere.
Legislația discutată în timpul unei președinții depinde de inițiativele Agendei Strategice a UE. În fiecare perioadă de șase luni, sunt analizate aproximativ 500-700 de propuneri legislative .
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
