Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, i-a spus omologului său american Antony Blinken, într-un apel telefonic de marți seara, că Ungaria nu este entuziasmată de inițiativa de a adopta impozitul minim global al OCDE pe profitul corporativ în circumstanțele actuale.
”I-am spus că nu suntem deloc entuziasmați de idee taxei globale, mai ales nu în forma sa actuală și clar că nu în circumstanțele actuale”, a spus Szijjártó într-o postare pe Facebook.
El a avertizat că impozitul pe profit minim global ar putea fi ”lovitura finală” pentru producători, pe fondul provocărilor pe care războiul din Ucraina le pune economiei europene, potrivit BBJ.
El a mai subliniat și faptul că Europa este presată să introducă impozitul minim de la începutul anului 2023, ”în timp ce lansarea în restul lumii s-ar întâmpla cine știe când, dacă vreodată”.
”Acesta ar fi o lovitură pentru competitivitatea europeană, una pe care ar fi mai bine să o evite”, a adăugat el.
După apelul telefonic, care a durat aproximativ 15 minute, Szijjártó a spus că părțile au convenit să vorbească din nou în cursul săptămânii.
La începutul săptămânii, Erik Bánki, un deputat al guvernării Fidesz, a declarat că Comisia pentru Economie a Parlamentului va elabora o rezoluție care să se opună unei directive UE privind introducerea impozitului minim pe profitul corporativ la nivel mondial.
În decembrie 2021 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OCDE) și membrii G20 au ajuns la un acord pentru o reformă cuprinzătoare a fiscalității care să răspundă provocărilor ridicate de digitalizarea economiei. La scurt timp Comisia Europeană a publicat o propunere de transpunere a acestei reforme în legislația UE.
Parlamentul este de acord în principiu cu propunerile Comisiei pentru calendarul implementării, însă raportul ce urmează să fie votat solicită o revizuire a pragului de la care unei companii multinaționale trebuie să i se aplice rata minimă a impozitului. De asemenea, eurodeputații doresc o evaluare a impactului acestei legislații asupra țărilor în curs de dezvoltare.
Deputații au cerut reforme fiscale internaționale, după ce o serie de scandaluri de la mijlocul anilor 2010 au dezvăluit că multe multinaționale își transferă profiturile în țări în care au puțini angajați și operațiuni, dar în care beneficiază de un tratament fiscal preferențial.
Un exemplu frecvent îl reprezintă numeroase companii digitale cu modele de afaceri care creează valoare în locuri în care nu au prezență fizică sau au o prezență nesemnificativă. Astfel, multinaționalele plătesc mai puține taxe, dar fac acest lucru în detrimentul țărilor care se străduiesc să finanțeze investițiile sau beneficiile sociale.
Comisia a propus pachetul privind impozitarea echitabilă a economiei digitale în 2018, dar lipsa unui acord global și dezacordul în Consiliu a dat naștere la tensiuni comerciale prin faptul că unele țări UE și-au conceput propriile taxe digitale naționale.
Potrivit Comisiei Europene, acordul OCDE este o soluție axată pe doi piloni la aceste disensiuni. Primul pilon se referă la o abordare unificată a impozitării celor mai mari și mai profitabile multinaționale. Al doilea introduce o rată minimă a impozitului pe profit de 15% pentru a atenua practicile de transfer al profitului către jurisdicții fără impozitare sau cu impozite foarte scăzute.
Votul din plen va constitui avizul Parlamentului cu privire la includerea acordului privind impozitul minim pe profit în legislația UE. Avizul Parlamentului trebuie luat în considerare atunci când statele membre din Consiliu adoptă textul final în unanimitate.
Un acord global privind impunerea unui impozit minim de 15% pe profitul companiilor, ceea ce va face mai dificilă evitarea impozitării, a fost convenit de 136 de naţiuni, a anunţat vineri Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Acestui acord nu i s-au alăturat însă: Kenya, Nigeria, Pakistan şi Sri Lanka, potrivit OECD.
Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care a condus negocierile, stabilirea unui impozit minim de 15% ar genera venituri suplimentare anuale de 150 miliarde de euro (175 miliarde de dolari), conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu