Ungaria, prima țară din Europa care a declarat stare de urgenţă energetică și a intensificat pregătirea forțelor armate. Ce va urma?

Gergely Gulyas a explicat la o conferinţă de presă că războiul prelungit din Ucraina şi sancţiunile impuse de Bruxelles Rusiei au dus la o creştere dramatică a preţurilor energiei în Europa, provocând o criză energetică pe mare parte din continent.

În acelaşi timp, a devenit clar în ultimele luni că, după cum stau lucrurile, Europa nu va avea, cel mai probabil, suficient gaz pentru sezonul de toamnă şi iarnă, a notat el.

Şeful de cabinet al premierului ungar a subliniat totodată că declararea stării de urgenţă energetică este în interesul protejării familiilor ungare şi a resurselor energetice ale ţării, menţionând că guvernul urmează astfel exemplul altor câteva state europene.

Planul de şapte măsuri ce va intra în vigoare în august cuprinde între altele eliminarea plafonării preţurilor la utilităţi în cazul consumurilor peste medie, interzicerea exportului de combustibili, inclusiv gaz, şi majorarea producţiei interne de gaz de la 1,5 la 2 miliarde de metri cubi.

Ministrul ungar al apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, a anunţat miercuri că a ordonat creşterea stării de pregătire a forţelor armate

"Ne confruntăm cu provocări de securitate fără precedent, ca războiul din imediata vecinătate a Ungariei şi migranţi ilegali violenţi asediind frontiera", a scris ministrul pe Facebook.

Acesta a menţionat că este vorba de provocări în faţa cărora au luat măsuri şi alte state din Europa, între care Regatul Unit, care a anunţat mobilizarea forţelor armate, Slovacia, care a declarat stare de urgenţă, şi Polonia, care îşi creşte de asemenea nivelul de pregătire militară.

"Şi noi trebuie să fim înarmaţi şi pregătiţi", a subliniat Kristof Szalay-Bobrovniczky, explicând că în următoarele săptămâni şi luni militarii ungari vor fi implicaţi într-un număr sporit de exerciţii pe teritoriul ţării, procesul de instruire va fi accelerat şi vor fi mobilizaţi mai mulţi rezervişti.

Vezi și: 

Oamenii ies în stradă, în Ungaria. Manifestanții au blocat un pod din Budapesta, ca semn de protest la adresa premierului Orban

Protestatarii nu sunt de acord cu schimbările în sistemul de impozitare pentru micii întreprinzători.

Aproximativ o mie de manifestanți au blocat Podul Margaret (Margit Híd) din centrul Budapestei pentru a protesta împotriva schimbărilor în sistemul de impozitare pentru întreprinderile mici, anunță publicația slovacă HN Online.

Protestatarii s-au adunat mai întâi în fața parlamentului, care dezbate reforma fiscală, apoi s-au mutat pe un pod din apropiere peste Dunăre. Traficul pe artera aglomerată a fost blocat pe ambele sensuri, un număr mare de polițiști fiind la fața locului.

Partidul centrist de opoziție Momentum a participat și el la convocarea protestului.

Guvernul a prezentat luni legiuitorilor legea privind modificările legate de impozitul unic pentru independenți și micii întreprinzători (KATA). Potrivit agenției MTI, scopul guvernului este să limiteze posibilitatea plăților forfetare.

Printre altele, cabinetul vrea să mărească limita anuală de venit care dă dreptul unui contribuabil să se înregistreze în sistemul de plată forfetară. Contribuabilii din sistemul KATA plătesc un impozit lunar unic de 50.000 de forinți (aproximativ 122 de euro).

Ungaria discută cu România despre creșterea capacității interconectorului de gaze

Ungaria şi România poartă discuţii cu privire la creştere capacităţii interconectorului de gaze transfrontalier, până la peste trei miliarde de metri cubi pe an, a declarat marţi ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, transmite Reuters.

Potrivit oficialului ungar, această creştere a capacităţii de import de gaze via România va creşte securitatea aprovizionării şi va oferi o rută pentru posibilele importuri în viitor din Grecia, Turcia sau Azerbaidjan.

"Purtăm discuţii cu privire la o majorare semnificativă a capacităţii interconectorului care leagă reţelele de distribuţie de gaze din România şi Ungaria", a declarat marţi Peter Szijjarto la o conferinţă de presă cu omologul său român Bogdan Aurescu.

Potrivit lui Peter Szijjarto, în prezent interconectorul poate transporta 2,6 miliarde metri cubi de gaze pe an spre România şi 1,7 miliarde metri cubi pe an spre Ungaria, urmând ca această capacitate să fie crescută iniţial până la 2,5 miliarde metri cubi pe an şi ulterior la peste trei miliarde metri cubi pe an. Oficialul ungar nu a oferit detalii cu privire la intervalul de timp în care ar urma să se deruleze acest proiect.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News