EXCLUSIV Ungaria și Austria, „aproape” fără drept de veto, drum pentru România către Schengen. Negrescu: Ne asigurăm că UE nu rămâne prizoniera unor interese politice de moment
Austriei și Ungariei le-ar putea fi anulat dreptul de veto, pe motiv că l-au exercitat în mod abuziv. Conjunctura creată ar putea crea drum liber pentru România și Bulgaria în Schengen.
Printr-o rezoluție a partidelor din PE, se solicită efectuarea unui control asupra ultimelor decizii ale UE privind validarea bugetului european pe 2024, potrivit căruia Ungaria a reușit să acceseze mai multe fonduri europene printr-o formă de șantaj politic.
Pe lângă Ungaria, este vizată și Austria, care și-a folosit veto-ul împotriva extinderii spațiului Schengen, care prevedea includerea României și Bulgariei. Argumentele aduse de guvernul austriac, spune europarlamentarul Victor Negrescu, nu sunt în acord cu principiile ce stau la baza UE, iar în acest sens sunt prevăzute schimbări majore la nivelul UE pentru a combate astfel de momente - de altfel critice în contextul internațional european și nu numai.
„PE a mai solicitat și cu alte ocazii schimbarea mecanismelor de vot la nivel european așa fel încât deciziile să nu fie blocate de un veto nejustificat. Actualul context a făcut ca discuțiile să fie extrem de punctuale și privesc în mod special modul în care guvernele din Austria și Ungaria s-au poziționat vizavi de bugetul european, dar și de relațiile dintre UE și Republica Moldova și Ucraina. De acolo pleacă această discuție.
Mai mult decât atât, există mai multe perspective. O perspectivă este dată de posibilitatea schimbării tratatelor, dar există și o perspectivă privind posibilitatea corelării voturilor și veto-urilor cu tratatele europene. De altfel, la finalul anului trecut, eu am fost coordonatorul unui raport al Comisiei de Afaceri Constituționale, raport care a fost aprobat de Plenul PE cu o mare majoritate.
Prin acesta am solicitat ca veto-urile să fie justificate din punct de vedere legal, adică argumentele veto-ului să fie în armonie cu prevederile tratatelor. Dacă veto-ul este bazat pe principii care contravin tratatelor, atunci acesta trebuie invalidat - o procedură care poate presupune inclusiv o apelare la Curtea de Justiție a UE.
Astfel, menționez veto-ul nejustificat al Austriei cu privire la extinderea spațiului Schengen pentru că era clar că decizia nu s-a bazat deloc pe recomandările europene, pe tratatele europene. Nu este ceva neapărat nou. Noul este dat de larga susținere din PE din partea tuturor partidelor politice, aproape.
Inițiativa a pornit din cauza nevoii de a clarifica sistemul de vot și a ne asigura că UE nu rămâne prizoniera unor interese politice de moment. Nu vorbim aici de state. Nu are nimeni nimic cu Ungaria sau Austria. Vorbim de dificultățile de relaționare cu oameni politici care sunt vremelnici. Azi pot fi, mâine nu. Din nefericire, UE poate fi blocată actori politici care au interese personale.”, a spus Victor Negrescu, europarlamentar, pentru DC News.
Un an jumătate până la finalizarea procesului
L-am întrebat pe Victor Negrescu cât ar dura întregul proces - când vor rămâne fără drept de veto Austria și Ungaria - dar și care ar fi dificultățile juridice și administrative în tot demersul:
„Demersul este extrem de relevant pentru că instituțional poate genera un atac al PE ca instituție la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și, automat, vorbim de o procedură specială, accelerată. Chiar dacă vorbim de această procedura, ea poate dura un an și jumătate până când aceasta este soluționată, și asta dacă se parcurge tot procesul decizional de la Curte. O procedură mai accelerată de atât nu se poate, iar documentele nu sunt încă redactate.”, a mai completat europarlamentarul Victor Negrescu, pentru DC News.
Importanța schimbării regulilor la nivelul UE este dată de posibilitatea integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, pe lângă continuarea demersurilor aderării Ucrainei și Republicii Moldova în comunitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
