Ungaria și Polonia. De ce s-a stricat relația dintre rebelii Europei, după invadarea Ucrainei de către Rusia?

În decembrie 2021, guvernul ultraconservator și naționalist al Poloniei a găzduit unele dintre cele mai mari nume din politica europeană de extremă-dreaptă, printre care Marine Le Pen din Franța și Viktor Orbán din Ungaria. La încheierea reuniunii de la Varșovia, grupul a emis o declarație împotriva „ingineriei sociale” care vizează crearea „unei noi națiuni europene” și a făcut promisiuni, în mare parte neîndeplinite, de a lucra împreună în parlamentul european, scrie The Guardian.

La doar câteva luni după summitul de la Varșovia, guvernele Poloniei și Ungariei, care au fost suflete pereche ideologice în UE timp de ani de zile, s-au certat din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. În timp ce Varșovia a fost unul dintre cei mai fericiți susținători ai Kievului, cerând sancțiuni mai dure, liderul Ungariei, Orbán, l-a descris pe președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, drept „oponentul” său și a învinuit politica UE în Rusia pentru inflație și creșterea prețurilor la energie. În ciuda câtorva ramuri de măslin de fațadă, relațiile polono-maghiare rămân tensionate.

Diferența a devenit cea mai evidentă în aprilie, când Jarosław Kaczyński, cel mai puternic politician al Poloniei și președinte al partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS), a descris poziția lui Orbán față de Ucraina drept „foarte tristă” și „dezamăgitoare”. În privat, diplomații polonezi și-au exprimat consternarea. „Pentru mine, aceasta este țara din 1848-1849, țara masacrată de Rusia”, a declarat un diplomat polonez înalt în mai, referindu-se la apelul Austriei Imperiale adresat țarului rus de a anula Revoluția maghiară. „Sincer vorbind, nu pot înțelege logica [poziției Ungariei]”, a spus diplomatul, adăugând că Grupul Visegrád – alianța a patru țări din Europa centrală, Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia – nu mai există.

Mai recent, o încercare de la Varșovia de a reînvia cooperarea cu Ungaria părea să nu ducă nicăieri. Prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat luna trecută unui săptămânal pro-guvernamental că Polonia ar dori să revină la cooperarea cu Grupul Visegrád (V4), redeschizând de fapt ușa unor legături mai bune cu Ungaria. Oficialii UE de la Bruxelles au considerat acest lucru ca pe un semn că guvernul polonez a fost dezamăgit că nu a reușit până acum să deblocheze 35,4 miliarde de euro din PNRR, în ciuda faptului că a oferit concesii modeste în disputa cu Bruxelles-ul privind statul de drept.

Wojciech Przybylski, redactorul revistei Visegrád Insight, a declarat că Morawiecki a încercat să testeze opinia publică poloneză, dar în vederea alegerilor din 2023 nu a putut trece cu vederea înclinațiile pro-ruse ale unor politicieni care au mers la Varșovia în decembrie anul trecut, printre care Orbán. Unii lideri politici polonezi, a spus Przybylski, și-ar dori să „să conspire împreună cu Orbán în politica europeană”, dar nu poate face acest lucru din cauza nepopularității liderului maghiar în rândul polonezilor. „Trebuie să se distanțeze în mod evident de Viktor Orbán, a cărui comunicare politică a devenit toxică pentru popularitatea politicienilor din Polonia”, a spus el.

Cooperarea cu Orbán a fost blocată de partidele aflate la guvernare în Polonia, din cauza „sentimentului dominant de insecuritate în societatea poloneză”, a spus el.

Un sondaj recent YouGov a scos în evidență prăpastia percepției publice asupra războiului dintre cei doi vecini. În timp ce 65% dintre polonezi susțin menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, doar 32% dintre unguri susțin această politică a UE. În mod similar, trei sferturi dintre cetățenii polonezi dau vina pe Rusia pentru război, în comparație cu doar 35% dintre maghiari.

„Războiul rusesc este o chestiune de securitate și o chestiune de autoidentificare pentru Polonia, ceea ce nu este chiar cazul guvernului ungar”, a spus Zsuzsanna Végh, membru asociat la Consiliul European pentru Relații Externe. „Guvernul ungar încă nu consideră Rusia o amenințare directă pentru securitate.”

Ungaria a încercat să repare gardurile cu vecinii săi. După alegerea sa din mai, noul președinte al Ungariei, Katalin Novák, a făcut prima ei călătorie în străinătate la Varșovia, în încercarea de a consolida alianța.

Contrar afirmațiilor că V4-ul este mort, Slovacia i-a găzduit săptămâna trecută pe președinții celor patru țări pentru a discuta despre securitatea regională și criza energetică. Dar în conferința de presă de încheiere, președintele Slovaciei, Zuzana Čaputová, a subliniat poziția inconsecventă a V4-ului cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei. Aceste neconcordanțe au ieșit din nou la suprafață pe 17 octombrie, când Ungaria s-a abținut la înființarea unei misiuni UE de antrenare a trupelor ucrainene.

Divergența polono-maghiară este doar cel mai recent semn de divergență între cvartetul central european, ai cărui politicieni sunt mai puțin omogeni din punct de vedere politic decât în ​​2015-16, când s-au unit în mare măsură împotriva cotelor de refugiați din timpul crizei migrației.

În ciuda divergențelor lor cu privire la războiul din Ucraina, Polonia și Ungaria împărtășesc o viziune comună cu privire la statul de drept și rolul instituțiilor UE. Cele două părți ar putea încă redescoperi interesul de a lucra împreună, deoarece ambele riscă să li se refuze fondurile UE din cauza preocupărilor legate de corupție și de o justiție politizată.

„Apropierea ideologică” a partidelor de guvernământ din Polonia și Ungaria le-ar putea oferi o agendă comună „în timp ce își continuă așa-zisa luptă împotriva Bruxelles-ului”, a spus Végh. Dar ea a adăugat: „Conflictul din Rusia le pune, într-adevăr, limite și nu văd cum acest lucru ar fi foarte ușor de reconciliat și de depășit în acest moment”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News