Ungaria și Polonia, puse la colț în UE pentru constrângerea jurnaliștilor independenți, precum și a sistemului de justiție

Evaluarea făcută de Comisia Europeană este inclusă în raportul anual privind situaţia statului de drept în UE şi vizează cele 28 de state membre, dar atenţia este concentrată pe cele două ţări, unde guvernele de la Budapesta şi Varşovia au diferende cu Bruxellesul în special cu privire la migraţie, drepturile omului, valorile democratice şi protecţia mediului.

Invazia rusă în Ucraina ne aminteşte încă o dată că drepturile fundamentale şi statul de drept sunt piloanele democraţiei, a declarat vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, în timpul prezentării raportului.

Ucraina se află în război împotriva lui Putin pentru că lui Putin nu i-a plăcut că Ucraina se îndreaptă în direcţia unui stat democratic. În condiţiile în care susţinem statul de drept în Ucraina, putem rămâne credibili doar dacă este ordine în propria noastră casă, a accentuat Vera Jourova.

Comisia Europeană condiţionează accesul Varşoviei la 15,5 miliarde de euro reprezentând stimulente pentru relansarea economică post-COVID, alte 36 de miliarde de euro fiind avute în vedere pentru Polonia, cea mai mare ţară din estul UE.

În cazul Ungariei, Comisia a afirmat că temerile privitoare la independenţa sistemului judiciar rămân nesoluţionate, recomandând ca Budapesta să consolideze rolul Consiliului Naţional Judiciar şi independenţa autorităţii de reglementare media şi să adopte reforme cuprinzătoare ale lobbying-ului.

Referitor la Polonia, executivul UE susţine că persistă îngrijorări grave în legătură cu independenţa sistemului judiciar polonez.

Printre recomandări se află separarea rolurilor ministrului justiţiei şi procurorului general, ameliorarea accesului societăţii civile la luarea deciziilor şi asigurarea unui proces corect în deciziile de acordare a licenţelor de emisie pentru media, scrie Agerpres.

Viktor Orban este sancționat de SUA, după ce Ungaria s-a opus implementării unei taxe minime globale

Trezoreria SUA a anunțat vineri că intenționează să rezilieze un tratat fiscal din 1979 cu Ungaria, ca urmare a deciziei Budapestei de a bloca implementarea de către Uniunea Europeană a unui nou impozit minim global de 15%.

Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a spus că, deoarece Ungaria și-a redus cota de impozit pe profit la 9% - mai puțin de jumătate din rata de 21% a SUA - beneficiile tratatului fiscal beneficiază unilateral Ungaria și nu mai beneficiază Statele Unite.

„Beneficiile nu mai sunt reciproce – cu o pierdere semnificativă a veniturilor potențiale pentru Statele Unite și prea puțin în schimb pentru afacerile și investițiile americane în Ungaria”.

Momentul rezilierii, după ani de îngrijorări ale SUA cu privire la tratat, sugerează că Trezoreria folosește momentul pentru a încerca să facă presiuni pe premierul maghiar Viktor Orban să accepte să aplice impozitul minim global de 15% convenit de aproape 140 de țări.

Rezilierea este de așteptat să se finalizeze în șase luni după ce Trezoreria trimite o notificare oficială autorităților maghiare.

„Ungaria a agravat preocupările de lungă durată ale guvernului SUA cu privire la tratatul fiscal din 1979 prin blocarea Directivei UE de implementare a unui impozit minim global”, a spus purtătorul de cuvânt al Trezoreriei. „Dacă Ungaria ar implementa o taxă minimă globală, acest tratat ar fi mai puțin unilateral. Refuzul de a face acest lucru ar putea exacerba statutul Ungariei ca jurisdicție de cumpărare a tratatelor, dezavantajând și mai mult Statele Unite”.

Oamenii ies în stradă, în Ungaria

Manifestanții au blocat un pod din Budapesta pentru a protesta împotriva schimbărilor fiscale.

Protestatarii nu sunt de acord cu schimbările în sistemul de impozitare pentru micii întreprinzători.

Aproximativ o mie de manifestanți au blocat Podul Margaret (Margit Híd) din centrul Budapestei pentru a protesta împotriva schimbărilor în sistemul de impozitare pentru întreprinderile mici, anunță publicația slovacă HN Online.

Protestatarii s-au adunat mai întâi în fața parlamentului, care dezbate reforma fiscală, apoi s-au mutat pe un pod din apropiere peste Dunăre. Traficul pe artera aglomerată a fost blocat pe ambele sensuri, un număr mare de polițiști fiind la fața locului.

Partidul centrist de opoziție Momentum a participat și el la convocarea protestului.

Guvernul a prezentat luni legiuitorilor legea privind modificările legate de impozitul unic pentru independenți și micii întreprinzători (KATA). Potrivit agenției MTI, scopul guvernului este să limiteze posibilitatea plăților forfetare.

Printre altele, cabinetul vrea să mărească limita anuală de venit care dă dreptul unui contribuabil să se înregistreze în sistemul de plată forfetară. Contribuabilii din sistemul KATA plătesc un impozit lunar unic de 50.000 de forinți (aproximativ 122 de euro).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News