Ungaria şi Serbia critică Bulgaria pentru o hotărâre privind tranzitul gazelor naturale ruseşti
Decizia Bulgariei de a introduce o taxă pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti este o mişcare 'ostilă' care ameninţă siguranţa aprovizionării cu energie a Ungariei şi Serbiei, au subliniat marţi guvernele acestor două ţări într-o declaraţie comună, transmite Reuters.
În timp ce ţările din Vestul Europei au făcut eforturi susţinute pentru a nu mai depinde de gazele ruseşti, Ungaria a primit anul trecut 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale ruseşti, în principal via Bulgaria şi Serbia, graţie unui acord semnat cu Rusia în 2021.
'Decizia Bulgariei de a pune o povară fiscală asupra tranzitului gazelor naturale din Rusia este o măsură adversă faţă de Ungaria şi Serbia', se arată în declaraţia semnată de vicepremierul Serbiei, Sinisa Mali, şi ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto.
'Ungaria şi Serbia îşi vor coordona poziţiile şi nu vor lăsa această decizie ostilă a Bulgariei fără un răspuns adecvat', se mai arată în comunicat. Conform unei noi legi, care a fost publicată vineri în Monitorul Oficial din Bulgaria şi care a intrat în vigoare imediat, se introduce o taxă de 20 de leva (10,76 dolari) pentru fiecare megawatt oră de gaz provenit din Rusia.
Este echivalentul a aproximativ 20% din preţul de referinţă la gaze naturale la Bursa de la Amsterdam. Decizia Bulgariei nu vizează Ungaria sau Serbia, ci Rusia, care a încercat să utilizeze profiturile din energie pentru a-şi finanţa războiul din Ucraina, a declarat marţi premierul bulgar, Nikolai Denkov.
'Nu ne aşteptăm la creşterea preţurilor în Serbia şi Ungaria ci la reducerea profiturilor Gazprom', a spus Nikolai Denkov la o conferinţă organizată marţi. Tot marţi, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi cel mai apropiat aliat din rândul liderilor din UE, premierul ungar Viktor Orban şi-au reafirmat angajamentul faţă de relaţiile bilaterale în contextul tensiunilor internaţionale create de războiul din Ucraina.
Reuniunea lui Viktor Orban cu Vladimir Putin, la care securitatea energetică a fost primul subiect pe agenda discuţiilor, a fost prima a unui lider din UE de la emiterea mandatului internaţional de arest emis în luna martie de Curtea Penala Internaţională (CPI) împotriva preşedintelui Rusiei.
Având în vedere dependenţa sa de Rusia şi nevoie de a-şi diversifica resursele energetice, Ungaria 'ar trebui să deruleze o politică externă mult mai prietenoasă şi mai subtilă cu ţările vecine', pentru a evita ca slăbiciunile la adresa securităţii sale energetice să devină o problemă mai mare, susţine Tamas Pletser, analist pe energie la Erste Group Bank AG.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
