Ungaria va înfiinţa un ”DNA” în tentativa de a debloca fonduri UE

Măsura este menită să deblocheze primirea de fonduri europene în contextul în care guvernul condus de naţionalistul Viktor Orban se află în dispute cu Bruxellesul în chestiuni precum corupţia, migraţia, drepturile LGBT şi standardele democratice. Comisia Europeană a blocat aprobarea Planului de redresare şi rezilienţă al Ungariei, acuzând guvernul Orban de subminarea statului de drept.

Ungaria se confruntă de asemenea cu penalităţi financiare din partea UE din cauza aceloraşi probleme legate de statul de drept, inclusiv în ce priveşte atribuirea contractelor publice.

Guvernul de la Budapesta va înainta în parlament până la data de 30 septembrie un...

Conform decretului, guvernul de la Budapesta va înainta în parlament până la data de 30 septembrie un proiect legislativ de înfiinţare a unei autorităţi anticorupţie independente, ce ar urma să fie înfiinţată cel târziu la 21 noiembrie.

Noul organism va interveni dacă autorităţile ungare nu vor lua măsuri suficiente pentru 'a preveni, ancheta şi soluţiona cazurile de fraudă, conflicte de interese, corupţie şi alte infracţiuni şi abuzuri' legate de cheltuirea fondurilor europene. Guvernul va înfiinţa, de asemenea, un grup de lucru anticorupţie cu rol de consiliere a noii autorităţi.

Jumătate dintre membrii grupului vor fi delegaţi guvernamentali, iar ceilalţi vor fi reprezentanţi ai unor ONG-uri. Guvernul Orban se află sub o presiune tot mai mare în ultimele luni pentru a ajunge la un acord cu Bruxellesul în condiţiile în care forintul se devalorizează şi inflaţia continuă să crească.

Şeful de cabinet al premierului Orban, Gergely Gulyas, a declarat luna trecută că Ungaria va amenda până la sfârşitul lui octombrie anumite legi criticate de Comisia Europeană dacă se va ajunge la un acord cu Bruxellesul privind eliberarea fondurilor. Gergely Gulyas a mai spus că Ungaria va crea un sistem 'mai strict ca oricând' şi foarte transparent pentru supravegherea cheltuirii banilor europeni şi monitorizarea contractelor de achiziţii, scrie Agerpres.

Citește și - Presa maghiară face ironii la adresa guvernul de la București: ”Angajările la stat în stil românesc continuă fără opriri”

În România, măsura de stopare a locurilor de muncă din posturile publice se aplică într-un mod aparte: de la data introducerii măsurii, angajarea de noi cadre în administraţie continuă fără opriri, scrie publicația maghiară NAPI GAZDASÁG.

De la introducerea stopării din partea guvernului României a noilor angajări, instituţiile de stat au publicat peste 300 de anunțuri de concursuri. Măsura de stopare a angajărilor a intrat în vigoare la 1 iulie, însă în cazurile în care exista deja anterior o decizie privind crearea de noi locuri de muncă, acestea au putut şi pot fi ocupate, potrivit regulii.

Portalul posturi.gov.ro a publicat între 1 iulie şi 31 august cel puţin 300 de anunțuri de locuri de muncă. Pe site-ul ANFP, prin intermediul căruia continuă de asemenea angajările în sfera publică, au fost anunţate doar pe 1 septembrie 13 noi posturi.

Autoritatea Vamală din România a emis la 31 august un comunicat în care informează presa despre intenţia de a angaja 194 de persoane pentru o perioadă determinată.

Bogdan Lari Mihei, preşedintele autorităţii a precizat în răspunsul său că angajările se fac pe baza hotărârii guvernamentale de urgenţă 103/2022, iar dispoziţia despre stoparea angajărilor nu se referă la posturile anunţate.

Anul trecut cheltuielile salariale ale angajaţilor publici au însumat 112 miliarde lei, cu 60% mai mult decât în 2017. În acelaşi interval de timp PIB-ul României a crescut cu doar 38%, cu alte cuvinte salariile funcţionarilor publici constituie o povară tot mai mare pentru bugetul de stat. Vezi știrea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News