UE a picat cel mai important examen geostrategic de până acum

Zâmbind conciliant, cancelarul Angela Merkel deplângea în fața președintelui Viktor Ianukovici eforturile insuficiente ale Ucrainei în procesul eșuat de asociere la Uniunea Europeană: ”Ne așteptam la mai mult”, spunea cel mai puternic lider european, la summit-ul de la Vilnius. Reproșul cancelarului pentru Ucraina este însă reproșul cu care se confruntă birocrații Bruxelles-ului. UE a lăsat impresia că nu și-a dorit cu adevărat să construiască edificiul pe care Kievul să înfigă mai târziu drapelul albastru înstelat. Politica externă a instituțiilor europene este deficitară, iar analiștii spun că UE nu s-a ridicat la înălțimea primului test geopolitic și geostrategic important.

Eurodeputații Victor Boștinaru (PSD) și Marian-Jean Marinescu (PDL) au împărțit, vineri, la invitația Biroului de Informare a Parlamentului European în România, aproape două ore și jumătate de dezbatere cu secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Radu Podgorean, și cu directorul Institutului Diplomatic Român, Dan Petre.

Ucraina a mai cunoscut proteste de amploarea celor care au loc zilele acestea la Kiev în 2004, în timpul revoluției ”Portocalii”. Blocarea negocierilor care au condus la manifestațiile pro-Europene din Ucraina s-a datorat și ”clauzei Timoșenko”. Liderii politici și parlamentul de la Kiev nu au dat curs solicitării Uniunii de a-i permite fostului premier să primească tratament în străinătate pentru problemele sale cu spatele. Victor Boștinaru crede că obsesia liderilor de la Bruxelles pentru Timoșenko este exagerată. ”Geostrategia nu se face în funcție de sentimente. Nu poți să te declari actor global și să mergi cu sentimente pe masă”, punctează social-democratul. Colegul său din PE, Jean Marinescu, îl contrazice spunând că această condiție a făcut parte din regulile Uniunii, care nu acceptă ca ”justiția să se facă selectiv”.

Politica externă a instituțiilor europene lasă de dorit

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a bifat două succese anul acesta: normalizarea relațiilor Kosovo - Serbia și acordul internațional cu Iranul privind programul său nuclear, negocieri unde baroneasa a avut un rol mai puțin proeminent, dar foarte important. Însă UE nu s-a confruntat până acum cu probleme strategice de amploare. Iar când a avut ocazia, a eșuat. ”Uniunea nu este obișnuită să se confrunte cu opoziții strategice”, crede Dan Petre. Directorul IDP precizează că Uniunii Europene îi lipsește realismul politic, iar o dovadă clară în acest sens este parafarea prematură a acordului de asociere cu Ucraina. În opinia sa, faptul că Ucraina nu a semnat la Vilnius este un lucru bun.

În timp ce Europa aplica o strategie lacunară, Rusia juca agresiv. Atitudinea Kremlinului era însă una previzibilă, dar, cu toate astea, Bruxelles-ul nu a reușit să o contracareze eficient. Radu Podgorean remarcă asimetria dintre acțiunile Rusiei și cele ale UE. ”Rusia nu pune condiții, pur și simplu integrează”, arată secretarul de stat. Ce soluții are Uniunea, în acest caz? ”UE trebuie să facă mai mult și să vorbească mai puțin”, e tranșant eurodeputatul Boștinaru.

Împiedică marile puteri ale Europei dezvoltarea unei Uniunii puternice?

Germania este motorul economic al Europei. Are o relație privilegiată cu Rusia și nu refuză investițiile asiaticilor. Atât Germania, cât și alte țări de talia ei, nu au învățat, încă, plaseze interesul Uniunii ca întreg în topul listei de priorități. Sau, în cuvintele lui Victor Boștinaru, ”interesul unui stat membru prevalează în fața interesului comunitar”.

Dosarul Nabucco Vest a stârnit multe nemulțumiri, iar România a fost principala victimă a eșecului gazoductului care tranzita țara noastră pentru a ajunge în Austria. Asta pentru că, spre deosebire de ceilalți beneficiari ai Nabucco, care erau bulgarii și ungurii, Bucureștiul nu a jucat la două capete și nu a privit cu jind și la South Stream. În detrimentul Nabucco Vest a fost ale TAP (Trans Adriatic Pipeline), proiect care va furniza gaze azere Albaniei, Greciei și Italiei. ”Eșecul Nabucco a afectat siguranța economică a UE. South Stream este sub auspiciile Rusiei”, afirmă eurodeputatul PDL Marian-Jean Marinescu. În acest context, europarlamentarul vorbește despre deja simptomaticul conflict de interese al statelor membre UE. ”Politica energetică și politica externă nu sunt comune. Germania are niște interese, Polonia are niște interese, Austria la fel. Iar Ungaria și Bulgaria sunt dependente de Rusia”.

Dezbaterea cu titlul „Politica externă a Uniunii Europene şi rolul Parlamentului European în cadrul acesteia”, eveniment organizat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România în parteneriat cu Centrul InfoEuropa din cadrul MAE, a avut loc vineri, 6 decembrie, și a fost moderată de jurnalistul Luca Niculescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News