Uniunea Europeană este presată să dezamorseze mânia fermierilor

"Mânia fermierilor are la bază mai mulţi factori şi nu se datorează neapărat aceloraşi motive în toate ţările" însă la nivel european preocupările lor "trebuie să fie luat în calcul mai bine", a avertizat ministrul belgian al Agriculturii, David Clarinval, a cărui ţară deţine în prezent Preşedinţia rotativă a UE.

Reuniţi la Bruxelles, miniştrii Agriculturii din cele 27 de state membre UE vor discuta marţi după-amiaza despre "dialogul strategic" propus de Comisia Europeană, care va reuni joi organizaţiile din sectorul agricol, companiile agro-alimentare, ONG-uri şi experţi.

Confirmată abia săptămâna trecută, iniţiativa a fost propusă încă din luna septembrie 2023 de preşedinta Executivului european, Ursula von der Leyen, care a făcut un apel pentru o mai mică polarizare în jurul Pactului Verde, vastul ansamblu de prevederi legislative în domeniul mediului.

"Iniţiativa este binevenită, dar tardivă", a reacţionat Copa-Cogeca, organizaţia care regrupează principalele sindicate agricole din Europa.

Domeniul agriculturii este unul important înaintea alegerilor europarlamentare. "Extrema dreaptă încearcă să îi folosească pe fermieri drept un instrument politic. Trebuie să îi apărăm fără manipulare politică", a apreciat ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas.

Pe agenda reuniunii de joi se regăsesc subiecte precum: veniturile fermierilor, sustenabilitatea practicilor agricole, inovaţiile tehnologice, competitivitate, pentru punerea la punct a unei viziuni comune asupra viitorului şi a asigura că fermierii sunt recompensaţi pentru contribuţia lor la obiectivele de mediu.

"Ar fi trebuit ca acest dialog să fi fost demarat atunci când au fost prezentate noua Politică Agricolă Comună (PAC) sau propunerile din Pactul Verde. Dar nu e niciodată prea târziu dacă se derulează în mod corect. Vocea fermierilor trebuie ascultată", a subliniat Luis Planas. Potrivit acestuia, dincolo de problemele imediate, este vorba şi de pregătirea terenului pentru următorul legislativ şi PAC-ul de după 2028.

Chiar dacă recentele proteste au fost generate de diferiţi factori naţionali (de exemplu taxarea motorinei în Germania), problemele s-au înmulţit peste tot: episoade climatice extreme, gripă aviară, explozia preţurilor la energie etc.

Un alt subiect care provoacă disensiuni: afluxul de produse agricole ucrainene în UE de la eliminarea taxelor vamale în 2022. Bruxelles-ul ar urma să prezinte marţi statelor membre propunerile sale pentru o nouă prelungire a acestor scutiri în luna iunie, însoţită cel mai probabil de mecanisme de salvgardare.

Dincolo de solicitările fermierilor polonezi şi români, organizaţiile agricole cer restrângerea acestor importuri (cereale, zahăr etc.) acuzate că duc la scăderea preţurilor, ca un ecou la criticile recurente aduse acordurilor de liber schimb negociate de Bruxelles.

Însă dincolo de toate acestea, fermierii sunt exasperaţi de înmulţirea reglementărilor, apreciază preşedintele Copa-Cogeca, Christiane Lambert.

Cel mai important capitol al bugetului european, noua PAC, intrată în vigoare în 2023, a înmulţit obligaţiile de mediu şi de atunci încoace "maşinăria de reglementare funcţionează la turaţie maximă, ignorând contextul geopolitic, climatic, economic", avertizează Copa-Cogeca. În vizorul acestei organizaţii este în special Legea pentru refacerea naturii, care promovează refacerea ecosistemele agricole degradate, care până la urmă a fost relaxată după o luptă acerbă dusă de dreapta din Parlamentul European.

Un alt text care încadrează emisiile poluante ale marilor crescătorii de animale va scuti până la urmă fermele de bovine, dar va viza fermele de porci şi de păsări. În schimb, eurodeputaţii au respins o legislaţie care viza reducerea utilizării pesticidelor.

În faţa rezistenţei crescute a fermierilor, Comisia a propus relaxarea normelor vizând protejarea lupilor şi renunţarea la un proiect de lege vizând etichetarea nutriţională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News