Uniunea Europeană va aplica, în premieră, sancțiuni Rusiei cu privire la gazul natural lichefiat

Potrivit președinției belgiene a Consiliului UE, Uniunea Europeană va aplica Rusiei sancțiuni fără precedent împotriva profitabilului său sector al gazelor naturale, o măsură de neconceput odată, care ar putea secătui sute de milioane de euro din fondurile de război ale Moscovei.

Decizia, la care ambasadorii UE au ajuns joi dimineață, a fost luată după ce opoziția dură a Germaniei și Ungariei a blocat un acord timp de mai multe săptămâni.

Sancțiunile nu vor afecta majoritatea exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Rusiei către UE. În schimb, acestea vor interzice porturilor din UE să revândă GNL rusesc după sosirea acestuia și vor bloca finanțarea pentru terminalele de GNL rusești planificate pentru Arctica și Marea Baltică. 

Este un moment notabil pentru UE. De la invazia pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022, blocul a lăsat gazul rusesc nesancționat - chiar dacă a aplicat interdicții stricte asupra exporturilor de petrol și cărbune. Dar, cu dovezi tot mai multe că eforturile occidentale de a epuiza veniturile din combustibili fosili ale Moscovei nu reușesc să se ridice în mod lamentabil, a crescut presiunea pentru a merge după gaz.

Nu a fost ușor

Timp de câteva săptămâni, Ungaria a amenințat că se va opune la acest pachet. Acest lucru era de așteptat. 

Opoziția Berlinului, însă, a fost o surpriză. Preocupările lor nici măcar nu se refereau la gaz, ci, după cum a explicat cancelarul Olaf Scholz, erau legate de noile obligații pentru exportatorii UE. 

Având în vedere că Germania a mustrat anterior Ungaria pentru încăpățânarea sa în materie de sancțiuni, ironia nu a fost pierdută de unii diplomați. 

„În cele din urmă, toate statele membre încearcă să își protejeze interesele. Realitatea o mușcă tare pe (n.r. Germania) acum. Numiți-o karma”, a declarat un diplomat dintr-o țară din UE, care, la fel ca și alții, a beneficiat de protecția anonimatului pentru a vorbi deschis. 

În cele din urmă, negociatorii au cedat în fața preocupărilor Germaniei, renunțând la o clauză de care se temea că ar putea dăuna micilor întreprinderi, în așteptarea unui studiu al efectelor potențiale, au declarat trei diplomați ai UE.

La rândul ei, Ungaria a susținut interdicțiile privind GNL după ce a primit asigurări că extinderea centralei nucleare Paks II, susținută de Rusia, nu va fi sancționată, potrivit altor trei diplomați.

În timp ce sancțiunile privind GNL au fost aprobate, negociatorii încă se mai contrazic în legătură cu o altă propunere de a reflecta sancțiunile rusești asupra Belarusului, o portiță pentru ca bunurile sancționate să ajungă în Rusia. Potrivit a doi diplomați UE, această chestiune urma să fie discutată joi după-amiază. Germania și Franța au blocat aceste planuri din cauza temerilor că vor avea un impact asupra vânzărilor de bunuri de lux.

În căutare de gaz

De la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina, UE și-a redus cu aproximativ două treimi dependența de gazul de la Moscova. 

Dar a continuat să importe și să revândă GNL rusesc, care este transportat cu petroliere sub formă lichidă suprarăcită - ceea ce reprezintă situație jenantă pentru blocul comunitar în încercarea de a reduce fondurile de război ale Kremlinului. Spania, Franța și Belgia au cumpărat cele mai mari volume anul trecut.

Deși GNL rusesc a reprezentat doar 5% din consumul de gaz al UE în 2023, acesta a strâns totuși aproximativ 8 miliarde de euro în profituri din GNL pentru Kremlin. Acordul va atinge probabil doar aproximativ un sfert din această sumă, deoarece nu interzice importurile directe către bloc.

Cu toate acestea, sancțiunile vor forța Moscova să își revizuiască modelul de afaceri pentru GNL - în special pentru livrările pe care le trimite în Asia prin Europa. Rusia va trebui acum probabil să redirecționeze aceste transporturi prin Marea Arctică, ceea ce necesită spărgătoare de gheață special echipate, care sunt în număr limitat.

Pentru Germania, însă, dezacordul nu a fost nici măcar despre combustibil.

Berlinul era îngrijorat de faptul că sancțiunile ar putea extinde o măsură care obligă companiile din UE să se asigure că clienții nu vând bunuri către Rusia. 

În prezent, așa-numita clauză de interzicere a vânzării către Rusia se aplică numai armelor de foc, articolelor de luptă și bunurilor cu dublă utilizare, cu aplicații atât militare, cât și civile. Germania s-a temut că extinderea clauzei pentru a acoperi mai multe produse civile, cum ar fi produsele chimice și mașinile pentru prelucrarea metalelor, ar afecta întreprinderile mici.

Dificultatea expusă de Germania

Dificultatea, a spus Berlinul, este că produsele de contrabandă fac adesea mai multe opriri înainte de a ajunge în Rusia, ceea ce face aproape imposibilă urmărirea întregului lanț pentru companiile mici. Germania a argumentat că întreprinderile mai mici, orientate spre export, vor renunța pur și simplu la unele afaceri din Asia sau Orientul Mijlociu care nici măcar nu au legătură cu Rusia, temându-se de posibile încălcări ale sancțiunilor.

”Este vorba despre economia germană. Ei sunt foarte îngrijorați”, a spus unul dintre diplomați.

Îngrijorările au creat încă o ruptură în coaliția de centru-stânga, formată din trei partide, a lui Scholz: Ministerul de Externe al Germaniei, condus de Verzi, a vrut de mult timp să impună sancțiunile, în timp ce social-democrații lui Scholz au vrut să reziste până când problema clauzei de excludere a Rusiei a fost rezolvată.

Săptămâna trecută, un oficial din cadrul Ministerului de Externe al Annalenei Baerbock, căruia i s-a acordat protecția anonimatului pentru a vorbi deschis, a declarat că se temeau că întârzierile Germaniei dăunează încercărilor Berlinului de a scăpa de reputația sa de dinainte de război de a promova politici economice favorabile Rusiei, conform POLITICO.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News