Uniunea Europeană vrea să impună limite companiilor din industria cripto din afara blocului comunitar

Companiile din industria cripto din afara UE vor putea să-şi servească direct clienţii din blocul comunitar în condiţii extrem de limitate, pentru a evita concurenţa neloială, a propus luni Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), transmite Reuters.

În 2023, UE a stabilit un cadru de reglementare aplicabil criptoactivelor, emitenţilor de criptoactive şi furnizorilor de servicii de criptoactive, iar Consiliul a adoptat un regulament privind pieţele criptoactivelor (MiCA), stabilind pentru prima dată un cadru juridic la nivelul UE pentru acest sector. MiCA îi va proteja pe investitori prin sporirea transparenţei şi prin instituirea unui cadru cuprinzător pentru emitenţi şi pentru furnizorii de servicii, inclusiv în ceea ce priveşte respectarea normelor referitoare la combaterea spălării banilor. Noile norme vizează emitenţii de tokenuri utilitare, de tokenuri raportate la active şi de aşa-numite ”criptomonede stabile”. Acestea se aplică, de asemenea, furnizorilor de servicii precum locurile de tranzacţionare şi portofelele în care sunt deţinute criptoactivele.

Limite pentru firmele din industria cripto fără sediu fizic în UE

Propunerile anunţate luni privind modul în care firmele din industria cripto şi autorităţile de reglementare ar trebui să aplice legislaţia se referă la companiile din afara UE care gestionează criptoactive şi vor să ofere servicii direct clienţilor din blocul comunitar, fără a avea un sediu fizic în UE.

”Propusele reglementări confirmă precedentul mesaj al ESMA că furnizarea de servicii din domeniul criptoactivelor de către o firmă dintr-o ţară terţă este limitată conform regulamentului privind pieţele criptoactivelor la cazurile în care clientul este iniţiatorul exclusiv al serviciului”, se arată în comunicatul ESMA.

Presiune pentru firmele străine

Iniţierea de către client este cunoscută ca ”solicitare inversă” şi este un concept prezent şi în alte legi financiare restrictive din UE, care pun presiunile asupra firmelor străine să-şi deschidă o filială sau o subsidiară în blocul comunitar.

”Această excepţie trebuie înţeleasă ca extrem de strictă şi trebuie privită ca excepţie”, precizează ESMA.

În prezent, solicitarea de afaceri în UE de către o firmă dintr-o ţară terţă, care ar include acţiuni de marketing în blocul comunitar, este interzisă. Prin urmare, o firmă din afara UE nu se poate baza pe excepţia din lege pentru a oferi servicii suplimentare, dacă nu se realizează în acelaşi context ca tranzacţia originală, susţine ESMA, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News