Unul din trei zboruri de pe Otopeni a avut întârzieri în ultimele 7 zile

Aproape 36 % din zborurile operate pe Aeroportul "Henri Coandă" în ultima săptămână au avut întârzieri mai mari de 30 de minute. Potrivit datelor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, în intervalul 11-18 august pe aeroportul în cauză au avut loc întârzieri mai mari de 30 de minute - 839 de zboruri, fie la aterizare, fie la decolare.

Sunt cu 95 de zboruri întârziate mai multe decât săptămâna anterioară. În intervalul menţionat au fost operate în total 2.333 de zboruri. Aproape jumătate dintre cursele care au avut astfel de probleme au avut drept cauză întârzierea sau rotaţia echipajelor sau a aeronavelor.

Cele mai multe zboruri întârziate au fost la compania Wizz Air, urmate în ordine, de Ryan Air, TAROM şi Blue Air, scrie Rador.

Sute de zboruri anulate, pasageri abandonaţi în terminal. Documentul fără de care nu trebuie să pleci din aeroport

"Bineînţeles că mai călătorim, chiar şi acum. Procentul de zboruri anulate este un pic mai mare, e adevărat. E şi din cauza faptului că nu sunt suficienţi angajaţi la companiile aeriene, dar şi pentru că dorinţa pasagerilor să călătorească e mai mare. În plus, disponibilitatea pasagerilor să anuleze e mai mică. Dacă în pandemie li se spunea că Spania e închisă şi nu se mai poate călători, spuneau ok, daţi-mi voucher, asta este. Acum pasagerii spun că poate să vină şi valul 6, ei se duc. 

Evident că se călătoreşte. Dar trebuie luate mereu precauţii. Eu, spre exemplu, am mereu bani şi la întoarcere, în cazul în care e anulată cursa. Poate trebuie să mă cazez, poate trebuie să îmi iau un bilet nou, poate trebuie să mai stau două zile pe acolo. Banii aceştia, evident, îi voi cere de la compania aeriană dacă zborul e anulat. Dar nu aştept de la compania aeriană să îmi acorde ce trebuie, pentru că mă pot trezi pur şi simplu abandonat acolo. Sunt oameni care au dormit pe jos prin aeroport, totuşi. 

E adevărat că putem evita anumite companii aeriene care şi-au făcut o practică din a anula zborul în ultimul moment, iar atunci mai scump devine mai ieftin. În acest moment, alegerea companiei aeriene e motivată de preţuri, iar în mentalul colectiv a intrat faptul că low cost înseamnă mai ieftin, ceea ce nu este adevărat. La companii standard, uneori preţul e mai mic decât la low-cost. Sunt oameni care au avut bilete British Airways luate cu până în 150 euro, iar la low cost, aceeaşi destinaţie ajungea la 550 euro", a punctat Ramona Colea, CEO Flight Claim, pentru DC NEWS. 

Evitaţi combinaţiile de călătorii

"Încă ceva. Să nu mai facă pasagerii combinaţii de două călătorii pentru a ajunge la destinaţie. Să îşi ia mai degrabă zbor cu escală, ca să fie responsabiltatea companiei să îi ducă la destinaţie. Sunt provideri de servicii aeriene care îi lasă pe pasageri să schimbe aeroportul, efectiv îşi emit două bilete. Dacă vrei Bucureşti - Seviila, nu găseşti zboruri directe, atunci sistemul va face o combinaţie de două zboruri low-cost, fiind chiar necesară schimbarea aeroportului. Dacă apare o întârziere minimă, nu mai prinzi al doilea avion. Nimeni nu mai are responsabilitate aici. Prima companie are responsabilitatea să te aducă cu mai puţin de trei ore întârziere, iar a doua companie zboară la timp. Aşa că pasagerul rămâne abandonat şi pe propriul risc. Trebuie să învăţăm să lucrăm cu instrumentele astea. E mai important să ajungem la destinaţie, decât să scoatem sub orice formă mai ieftin. Mai scump devine mai ieftin aşa. Pentru că dacă vom calcula cât cheltuie pasagerii ca să acopere toate inconvenientele care apar din cauza unei întârzieri sau a necunoaşterii informaţiilor cum trebuie folosite, sunt mii de euro de fiecare, bani care nu ar fi daţi pe un bilet direct, dar ceva mai scump decât la low-cost", a mai precizat CEO-ul Flight Claim. CITEŞTE MAI MULTE AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News