Următorul pas din planul Green Deal, dezvăluit de Comisia Europeană. ONG-urile spun, însă, că e şubred

Comisia Europeană îşi propune să impună ţinte privind limitarea deşeurilor alimentare în ţările membre, dar şi să forţeze producătorii de textile, spre exemplu, să plătească pentru deşeurile produse. Comisia propune o lege de monitorizare a solului, care ar da astfel pământului un statut similar aerului şi apei, în încercarea de a asigura soluri sănătoase în UE până în 2050. 

Noul pachet "verde" include şi reguli controversate privind plante modificate genetic, dar şi o listă lungă de cerinţe pentru vânzarea seminţelor şi a altor materiale din care pot rezulta plante. 

Unele grupuri de mediu şi reprezentanţi ai industriei spun, însă, că propunerile ratează complet ţinta. Noile reguli privind deşeurile au o viziune extrem de îngustă, iar asta îi dezamăgeşte pe cei care promovează protecţia mediului. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu protejarea solului sau regulile privind seminţele. 

"Sincronizarea, cea mai importantă"

Virginijus Sinkevicius, comisarul european de Mediu, a recunoscut că Bruxelles-ul ar fi putut fi "în mod absolut" mai ambiţios cu ultimele măsuri de pe agenda Green Deal. Dar, având în vedere că timpul trece, "realitatea este uşor diferită". 

"Trebuie să luăm în considerare sincronizarea. Propunerile mai complicate necesită mai mult timp pentru statele membre, iar Parlamentul are şi el nevoie de timp pentru analiză, şi tot aşa", a declarat el pentru Politico. 

"Are dezbaterea politică vreun impact asupra muncii noastre? Categoric. Dar munca şi pregătirea acestor propuneri au început cu mult înainte ca dezbaterea din jurul refacerii naturii să înceapă. Totul poate fi folosit în mod pozitiv sau negativ la alegerile viitoare", a mai declarat comisarul. 

ONG-urile de mediu spun că mai e mult de lucru

Criticii pachetului de măsuri nu au fost, însă, impresionaţi. Atât reprezentanţii ONG-urilor, cât şi unii europarlamentari au cerut Comisiei Europene să arate mai multă ambiţie în propuneri, exprimând dezamăgire cu privire la viziunea îngustă a regulilor privind deşeurile. Mai ales că revizuirea Directivei pe Deşeuri a fost prezentată iniţial ca o regândire a întregii părţi din legislaţia UE, nu concentrată pe textile şi alimente. 

Propunerile vin la scurt timp după ce un raport al Curţii Europene de Audit a arătat că UE este cu mult în urma tranziţiei spre o economie circulară, o piatră de temelie a speranţelor Green Deal. Raportul a indicat şi care au fost alegerile de finanţare ineficiente, dar şi slăbiciunile în modul în care Comisia monitorizează progresul ţărilor. De asemenea, a fost evidenţiată şi lipsa de concentrare pe "designul circular". Spre exemplu, durata de viaţă a hainelor a scăzut cu 36% în ultimii 20 ani, ceea ce înseamnă că, în medie, un articol vestimentar este purtat de şapte sau opt ori înainte de a nu mai fi folosit, arată Agenţia Europeană de Mediu. 

Theresa Morsen, ofiţerul de politici pe deşeuri şi resurse de la ONG-ul Zero Waste Europe, spune despre noile propuneri ale Comisiei că "sunt un prim pas bun", dar afirmă şi că "tratăm momentan doar simptomele unui sistem bolnav". 

În ceea ce priveşte deşeurile alimentare, guvernele vor trebui să reducă aceste cantităţi de deşeuri de la restaurante, dar şi de la gospodării cu 30% per capita, iar deşeurile provenite din procesare şi producţie cu 10%, comparativ cu 2020. 

Deşi cei de la Zero Waste Europe recunosc că "este un pas mare spre o folosire mai sustenabilă a resurselor noastre naturale", Morsen spune că "sper sincer că aceste ţinte vor fi întârite în timpul negocierilor, pentru a include o reducere cu 50% până în 2030 a deşeurilor de pe lanţul de producţie de la fermă la furculiţă". 

"Sincronizarea este esenţială. Nu vrem să lăsăm aceste propuneri pentru a fi finalizate de următorul legislativ, ci vrem să le terminăm în acest mandat", a subliniat Sinkevicius. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News