Urmează Postul Maicii Domnului. Marțea și joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica e dezlegare la untdelemn și vin

Se apropie cel mai important post al lunii august.

Pe 1 august 2022 începe Postul Maicii Domnului. 

Postul Adormirii Maicii Domnului, una dintre principalele perioade de pregătire duhovnicească din Biserica Ortodoxă, începe pe 1 august 2021 şi se încheie două săptămâni mai târziu, în 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Postul Adormirii Maicii Domnului este stabilit de Biserică pentru reamintirea virtuților Sfintei Fecioare Maria și a postului cu care ea însăși s-a pregătit, după tradiție, pentru trecerea la cele veșnice.

Tipicul cel mare și Învățătura pentru posturi din Ceaslovul Mare specifică în Postul Adormirii Maicii Domnului ajunare lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul IX (aproximativ ora 15:00), când se consumă mâncare uscată.

Marțea și joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica este dezlegare la untdelemn și vin.

De sărbătoarea Schimbării la Față este dezlegare la pește.

În cele două săptămâni de post, credincioşii postesc şi acordă atenţie sporită rugăciunilor către Maica Domnului, în special Acatistului şi Paraclisului Maicii Domnului. Postul este considerat a fi mai uşor decât Postul Mare, dar mai aspru decât cel al Naşterii Domnului şi cel al Sfinţilor Apostoli.

VEZI ȘI: Conf. Dr. Maria Nițescu, despre greșelile pe care le facem atunci când mâncăm legume și fructe

„Studii recent publicate atrag atenția asupra faptului că o dietă bazată pe alimente de origine vegetală (alimentație vegetariană cu consum redus de carne albă slabă, pește și lactate semi sau total degresate) nu reprezintă neapărat o alegere sănătoasă dacă nu ținem cont de calitatea alimentelor consumate, calitate ce ia în considerare gradul de procesare și rafinare, adaosul de zahăr, modalitățile de prelucrare culinară etc.

Așadar sunt considerate alimente vegetale puțin calitative din punct de vedere nutrițional cerealele rafinate (pâinea albă, orezul alb, pastele albe), cartoful, fresh-urile și băuturile carbogazoase îndulcite, snacks-urile sărate și patiseria/desertul, în timp ce în categoria alimentelor vegetale cu o bună calitate nutrițională sunt incluse cerealele integrale, vegetalele, fructele, leguminoasele, nucile și uleiurile vegetale bogate în acizi grași mononesaturați și polinesaturați.

Pornind de la rezultatele acestor studii ce subliniază faptul că riscul pentru boli cronice netransmisibile (boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc) se menține crescut chiar în cazul în care baza dietei noastre este reprezentată de alimente de origine vegetală, dar alimentele consumate sunt inferioare din punct de vedere nutrițional, se poate afirma că și în cazul postului (caracterizat prin absența totală a alimentelor de origine animală din alimentație), lucrurile nu pot fi cu mult diferite, dacă nu avem grijă la alegerile pe care le facem. De multe ori, absența grăsimilor de origine animală (din post) bogate în acizi grași saturați cu efecte aterogene cunoscute, este compensată de bogăția de acizi grași trans din alimentele de origine vegetală consumate (patiserie, cartofi prăjiți, alte alimente prăjite etc).

De asemenea, folosirea uleiurilor vegetale tropicale (ulei de palmier și de cocos) adaugă acizi grași saturați, fapt ce face ca nu întotdeauna o alimentație bazată pe produse vegetale să fie mai puțin aterogenă.

Pentru a beneficia de efectele sanogene ale alimentației din post ar fi bine să respectăm câteva reguli:

1. Să alegem alimente vegetale de bună calitate din punct de vedere nutrițional (cereale integrale, vegetale, fructe, leguminoase, nuci, semințe, ulei de măsline).

2. Fiecare masă să conțină alimente bogate în proteine (fasole boabe, mazăre uscată, linte, năut, ciuperci etc) și alte legume.

3. Să evităm gustările dulci sau sărate (patiserie, snacks-uri, dulciuri de post), inclusiv consumul în exces de nuci, alune, semințe.

4. Să evităm consumul crescut de fresh-uri și băuturi carbogazoase îndulcite.

5. Să consumăm cu moderație alimente bogate în glucide: cereale (pâine, orez, paste, chiar dacă sunt integrale), cartofi, fructe dulci.

6. Să nu consumăm alimente rafinate (pâine albă, orez și paste albe).

7. Legumele și fructele să fie consumate în meniuri cât mai puțin procesate mecanic și termic.

8. Să utilizăm metode sănătoase de prelucrare culinară: fierbere, înăbușire, cuptor, grătar electric.

9. Să folosim grăsimi sănătoase, în special ulei de măsline presat la rece (în salate sau adăugat la finalul prelucrării termice).

10. Să ne hidratăm adecvat, apa și ceaiurile reprezentând o componentă importantă a alimentației sănătoase.

Și cum postul înseamnă mai degrabă reținerea de la mâncare, să nu uităm că moderația este un aspect foarte important care poate face diferența între greutatea noastră înainte și după post. Copiii, bătrânii, bolnavii, gravidele și femeile ce alăptează trebuie să aibă o alimentație echilibrată, adecvată condiției lor fiziologice/stării de boală”, a explicat Conf. Dr. Maria Nițescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News