EXCLUSIV  Urmează un vot „potop” în 2025 la prezidențiale? Remus Ștefureac, despre un glonț care ne-ar putea lovi din plin la alegerile următoare

Jurnalistul Val Vâlcu a discutat despre factorii care au dus la procesului electoral al alegerii președintelui României cu Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP.

Despre modalitatea de informare a cetățenilor atunci când intenția de vot era, și pentru turul al doilea, Călin Georgescu, Val Vâlcu își pune următoarele întrebări: "Să spunem că nu ai competența să intri în biblioteca Academiei cu o carte. Și atunci ce faci? Te duci cu o caricatură? Oamenii nu și-au dat seama, după ce au fost mai bine cunoscute asocierile cu interlopii sau că sare de la o minciună la alta? Bun, ești frustrat, ești supărat... dar îți dai foc la casă? Uneori, mașina mai merge prost - se mai înfundă carburatorul. Iei fierăstrăul și-o tai bucăți, rămâi fără mașină?"

Ce-i cu semnalul de alarmă tras

"Uneori, să spunem la nervi, mai poți să faci și treaba asta în situații-limită. Pe de altă parte, faptul că noi vom avea câteva luni să reflectăm puțin, să înțelegem mai bine ce înseamnă fiecare, vor avea și partidele, și liderii mainstream (liderii principalelor partide frecventabile) timp de reflecție, de gândire, de așezare cumva a mesajelor, a politicilor, a nevoii de a veni cu o garnitură de lideri cu adevărat credibili. Și mă refer la cei 17 lideri pe care trebuie să-i aflăm înainte de Crăciun, sper. Și aceștia sunt prim-ministrul plus cei 16 miniștri. Acolo ar trebui să vedem niște oameni hipercompetenți (atât cât se poate, sigur, cu background politic sau fără background politic)", spune sociologul.

"E un semnal de alarmă, pe care dacă partidele nu-l înțeleg, ceea ce am văzut acum, sigur, poate peste trei luni va fi domnul Georgescu sau nu va fi domnul Georgescu și va fi altcineva... Dar acest val se va menține și va mătura tot ceea ce ne închipuim noi, iar bombițele care ne-au trecut așa pe la ureche sau gloanțele care ne-au trecut pe la ureche ne vor lovi din plin", adaugă Remus Ștefureac.

"(...) Pot să vă dau un semnal cât se poate de pragmatic, ancorat în cifre. În acest moment, liderul clasamentului încrederii în oameni politici (și vorbesc strict de oameni chiar politici, nu-l includ pe guvernatorul BNR sau alte personalități care mai sunt de regulă măsurate) este Călin Georgescu. Și e la un scor destul de mare. E adevărat, e o măsurătoare la cald, foarte aproape de momentul anulării, momentul emoțional al anulării alegerilor. O parte din public care ar fi votat pentru el frustrat de aceste chestiuni vor fi mai relevante, așa cum spuneam, după ce reflectăm un pic, ne așezăm, mai trece și Crăciunul, mai trece și Revelionul, mai trece și Sfântul Ion, și în constituția noastră începem cumva poate să ne limpezim. Dacă se va menține aceeași percepție, trebuie să înțelegem că ceva se întâmplă la nivelul opiniei publice (...)", adaugă acesta.

Inquam Photos / Octav Ganea

Glonțul trecut pe la ureche ne poate lovi în curând din plin

Referitor la o finală Călin Georgescu - Elena Lasconi și ramificațiile și urmările votului, jurnalistul Val Vâlcu afirmă că: "Pot să cred că e un vot de justificare sau un vot de confirmare în turul 2 sau post-turul 2 care n-a mai avut loc. Dar hai să ne gândim cine era pe axa dezbaterii cu Călin Georgescu - că era un Călin Georgescu în oglindă. Același ton - schimbăm tot, salvăm, nu e nimeni bun... decât USR-ul care critică de la Academia Română, trecând până la universitățile particulare, apoi la pensionari".

"Deci n-a existat categorie socială în România, cu excepția zonei de corporate, office din marile orașe, pe care USR-ul să nu o fi atacat, delegitimat, criticat. Cum putea spera doamna Lasconi (sau USR-ul) să facă 50% plus 1? Adică un președinte trebuie să unească, să treacă de bazinul său electoral. Cam 20% au avut în 2019 USR-ul. Cum putea să facă 50%? Nu cumva prestația dânsei a enervat, dezamăgit oameni care s-ar fi dus în turul 2 să voteze Călin Georgescu?", întreabă jurnalistul Val Vâlcu.

"A enervat și continuă să enerveze, inclusiv în prezent. Pentru că, la acel moment, jocul politic a fost capturat de două curente la extremă, două curente radicale, fiecare într-o parte sau în cealaltă. Centrul politic moderat, din păcate, și el fragmentat, a pierdut și a pierdut lamentabil", afirmă Remus Ștefureac.

"Trebuie să spunem clar și răspicat acest lucru, indiferent de explicațiile pe care le putem găsi. Iar, sigur, la limită, într-adevăr, 2.000-3.000 de voturi... Cum au fost pierdute? Cine a mai cedat votul? Cui a mai cedat? Astea sunt explicații, până la urmă. N-ar fi trebuit două partide de centru solide, puternice, cu structurile pe care le au să ajungă într-o asemenea situație. Finala prezidențială, ca să spunem concret, a fost capturată de două voci, doi candidați care se situează ambii la extremele spectrelor politice din România. Lucrul ăsta trebuie să îl recunoaștem ca atare și evident că e de fiecare dată foarte dificil pentru cineva care e la extremă să adune în jurul său, să revină brusc, să avem această situație - Elena Lasconi solicitând votul PSD, trimițând bezele în partea respectivă", mai spune sociologul.

"Sigur, electoratul PSD, destul de împărțit, cu jumătate gândindu-se responsabil... e răul cel mai mic, dar asta e situația, iar jumătate refuzând complet acest tip de compromis... e o situație care s-ar putea regăsi din nou, de exemplu, în cazul lui Nicușor Dan. Sigur, domnia sa a furat startul. E și un act de curaj politic pe care trebuie să-l recunoaștem - într-o situație în care toți sunt în expectativă, Nicușor Dan a ridicat două degete și a spus: sigur, intru în bătălie. Acum, dacă el strică, cumva, generează a priori o fragmentare acestui bazin și indirect, eu știu, poate să ajute în partea cealaltă, dacă acolo va fi o coagulare... rămâne de văzut", arată directorul INSCOP.

"Dar și Nicușor Dan se va confrunta cu aceeași problemă. Cum atragi tu voturi, să spunem, dintr-un bazin... iau doar bazinul PSD. Cred că dificultățile lui Nicușor Dan vor fi chiar mai mari decât ale Elenei Lasconi, care nu era foarte profilată, destul de recent în viața politică, cu o atitudine destul de clară, asumată, pe zona de religie. Nicușor Dan, în schimb, este un adversar neîmpăcat al PSD de vreo 15 ani. De când e în politică, aș spune. Aici, iarăși, va fi o mare dificultate și, pe fondul acestei polarizări - fragmentarea reprezentării politice a curentului pe care cred că e greșit să-l numim pro-european", subliniază Remus Ștefureac.

"În partea cealaltă, votanții nu sunt anti-europeni. Vă spun din cercetări, din studii, din date - votanții lui Călin Georgescu sau ai lui George Simion, în cea mai mare parte, nu sunt anti-europeni. 85%, 90% dintre români nu mai vor ieșirea din Uniunea Europeană. Nu-și pun această problemă. Rezonează, în schimb, la alte mesaje. Dar să spunem că, dacă partidele frecventabile vin cu un mesaj cât de cât normal, legat de consolidarea economiei de piață, de creșterea, să spunem, relevanței României în Uniunea Europeană printr-o atitudine care să permită țării să fie la o masă a dialogului și să nu fie văzută ca o ciudățenie... Dacă vocile care reprezintă acest curent vor fi fragmentate sau dacă reprezentarea acestui curent va fi fragmentată, și din turul întâi va rezulta, pe primul loc, tot un candidat populist radical, s-ar putea, ca glonțul care ne-a trecut pe la ureche, să fie detonat și să se transforme în altceva (...)", conchide sociologul.

Ascultă mai multe aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News