Ursula Von Der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, spune că cea mai urgentă sarcină pentru consolidarea frontierelor terestre ale Uniunii Europene este situaţia de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a definit gestionarea frontierei bulgaro-turce drept cea mai urgentă sarcină în legătură cu consolidarea frontierelor terestre ale UE. Într-o dezbatere despre migraţie şi azil în plenul Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene a menţionat că migraţia este o problemă europeană care trebuie rezolvată cu fonduri europene.
"Cele mai stringente probleme în acest moment sunt la graniţa terestră dintre Bulgaria şi Turcia. O putem consolida cu capacitate de gestionare, să asigurăm infrastructură şi echipamente precum drone, radare şi alte mijloace de supraveghere, aşa cum am făcut în ultimii ani în România, Spania, Grecia şi Polonia. Putem creşte şi prezenţa FRONTEX", a subliniat Ursula von der Leyen, citată de Rador.
La rândul său, preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a precizat că în cazuri excepţionale, sunt necesare garduri care trebuie să poată fi finanţate de UE. Liderul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, Iratxe García, s-a opus acestei idei, susţinând că "nu putem deveni o Europă-cetate, ci trebuie să apărăm o Europă a solidarităţii".
Europarlamentarul PPE Jeroen Lenaers a întrebat retoric: "Când Bulgaria doreşte ajutor pentru întărirea acestei frontiere, bulgarii aud că nu se pot aştepta la nici un euro de la bugetul european. Astfel le răspunde comisarul european Johansson. Este acesta un răspuns demn din partea Comisiei Europene?".
Ucraina consideră că se află în situaţia de a adera la Uniunea Europeană în termen de doi ani, a declarat premierul Denis Şmîhal săptămânalului german Der Spiegel. Şmîhal s-a angajat totodată să adopte o politică de toleranţă zero faţă de corupţie şi a trecut în revistă măsurile luate până acum în această direcţie, transmite joi EFE.
Sunt convins că vom reuşi în doi ani. Ambiţia noastră este ca la sfârşitul lui 2024 să fim deja pregătiţi oficial să devenim membri (ai UE). Decizia nu ne aparţine. Dar suntem dispuşi să facem tot ce ţine de noi, a declarat premierul ucrainean pentru publicaţia germană.
Şmîhal aminteşte că ţara sa a obţinut statutul de candidat la aderare anul trecut, un proces cărora altora le-a luat ani de zile, şi afirmă că, în pofida războiului, Kievul va îndeplini aşa-numitele şapte puncte sau recomandări stabilite de Bruxelles. Odată cu îndeplinirea acestor condiţii va începe procesul oficial de aderare, care poate dura cinci, şapte sau 10 ani, dar pe care Ucraina - potrivit premierului său - îl va încheia în doi ani.
Oficialul ucrainean a vorbit pe larg despre lupta împotriva corupţiei întreprinsă de preşedintele Volodimir Zelenski, unul dintre punctele esenţiale cerute de Bruxelles pentru aderarea ţării la UE.
El a amintit de măsurile adoptate recent drept o dovadă de angajament faţă de politica de toleranţă zero, despre demisii sau demiteri ale unor oficiali de rang înalt din diverse ministere, precum şi despre ancheta referitoare la posibile cazuri de mită la Ministerul Apărării ucrainean, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News