UE, ajutor de peste 7 miliarde de euro pentru Egipt. Grupurile pentru drepturile omului, îngrijorate

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va promite un ajutor economic de peste 7 miliarde de euro pentru Egipt, în cadrul unui acord menit să reducă migrația ilegală din această țară nord-africană.

În contextul alegerilor paneuropene din iunie, von der Leyen va fi însoțită la Cairo de liderii Italiei, Greciei, Belgiei, Austriei și Ciprului pentru a semna acest acord, cel mai recent dintr-o serie de acorduri menite să ajute țările de la periferia Europei să își consolideze economiile și să gestioneze fluxurile de imigranți.

Astfel de acorduri se confruntă cu critici din partea grupurilor de apărare a drepturilor omului, care spun că acestea nu oferă garanții privind drepturile omului, expunând migranții la condiții brutale în tabere și punând banii în mâinile unor autocrați precum președintele tunisian Keis Saied.

Însă, în urma unei creșteri puternice a migrației la mijlocul anilor 2010, așa-numita "strategie de externalizare " a blocului - axată pe plata țărilor terțe pentru a-și stimula economiile și a limita fluxurile de migranți în UE - a câștigat un sprijin larg din partea guvernelor celor 27 de state membre.

După ce a încheiat acorduri similare cu Turcia, Tunisia, Mauritania și, în prezent, cu Egiptul, se așteaptă ca UE să semneze un alt acord cu Marocul, potrivit unui oficial UE, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru POLITICO.

Von der Leyen, care candidează pentru un nou mandat de cinci ani în fruntea executivului UE, s-a aflat în prima linie a ajutorului economic acordat de Europa țărilor vecine, alături de premierul conservator al Italiei, Giorgia Meloni. Von der Leyen urmează să prezinte detaliile acordului de 7,4 miliarde de euro în cursul zilei de duminică cu președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi.

Granturi și împrumuturi

Potrivit unui document al UE văzut de sursa citată anterior, banii blocului pentru Egipt urmează să fie plătiți în tranșe între 2024 și 2027 și vor fi împărțiți în granturi și împrumuturi. Un grant de aproximativ 200 de milioane de euro este destinat migrației, în timp ce alte fonduri sunt orientate către investiții, proiecte bilaterale și asistență macrofinanciară.

Fondurile vor contribui la consolidarea forțelor de securitate ale Egiptului și la susținerea economiei egiptene, care a fost afectată de o inflație galopantă și de un șomaj paralizant. Atacurile cu rachete ale rebelilor Houthi din Yemen împotriva navelor comerciale au perturbat, de asemenea, comerțul prin Marea Roșie, afectând și mai mult comerțul în Egipt.

"Noi finanțăm investițiile pentru a putea crea mai multă activitate economică în Egipt, astfel încât generația tânără să rămână acolo", a declarat oficialul UE. "Egiptul se confruntă, de asemenea, cu o criză uriașă a migrației, cu refugiați sudanezi, sirieni și palestinieni care sosesc în masă. Ei se ocupă cu disperare de acest lucru. Scopul nostru este să îi ajutăm să facă față", a adăugat oficialul.

Acordul dintre UE și Egipt coincide cu o creștere a migrației ilegale către bloc. După o perioadă de acalmie în 2022, UE s-a confruntat cu o creștere a numărului de migranți care au sosit prin Marea Mediterană în cursul anului 2023, iar numărul acestora este din nou în creștere în 2024, potrivit oficialului european.

Demers de limitare a migrației

Suma de 7,4 miliarde de euro pentru Egipt reprezintă cea mai recentă plată pentru țările de la periferia Europei, după acorduri similare încheiate și cu Turcia, Mauritania și, probabil în lunile următoare, cu Marocul. În plus, UE a sporit resursele pentru agenția de frontieră Frontex, care numără în prezent peste 10 000 de agenți sub pavilionul său.

Chiar și așa, partidele de dreapta și conservatoare din UE vor să meargă mai departe. În manifestul său electoral, Partidul Popular European (PPE), conservator, solicită triplarea numărului de angajați ai Frontex la 30 000.

Demersul de limitare a migrației are loc în pofida unei controverse tot mai mari, unii critici sugerând o discrepanță între abordarea blocului comunitar față de refugiații din Ucraina și cei care provin din zone mai îndepărtate.

"Avem un război în Europa. Obiectivul pentru ei este să se întoarcă acasă odată ce războiul se va încheia. Majoritatea persoanelor care traversează Marea Mediterană sunt migranți economici - un model complet diferit”, a mai precizat oficialul.

Criticii susțin, de asemenea, că Bruxelles-ul dă sume uriașe unor lideri autocrați care ar putea să le folosească în mod necorespunzător, cu o supraveghere redusă în ceea ce privește respectarea drepturilor omului. În octombrie anul trecut, Tunisia a refuzat intrarea unui grup de legislatori UE care doreau să verifice modul în care este pus în aplicare acordul UE-Tunisia.

Grupurile pentru drepturile omului susțin că acordul cu Tunisia nu a făcut decât să redirecționeze migranții către Libia, o țară devastată de război.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News