Potrivit modificărilor aduse în Codul Muncii, vom enumera mai jos situațiile în care un angajat va putea sesiza Inspecția Muncii și cere despăgubiri în instanță în cazul în care contractul de muncă nu prevede o serie de elemente regelementate prin lege.
Cuvintele cheie în ceea ce privește semnarea unui contract de muncă sunt: transparență față de salariat. Această nouă lege, Legea 283/2022, aduce în Codul muncii obligații de transparență formulate și reglementate la nivel european, potrivit unui articol publicat de Avocatnet.
Conform Codului, anterior încheierii contractului, angajatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angajării cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le înscrie în contract (același lucru e valabil și când urmează să modifice contractul deja existent).
Legea 283/2022: Elementele care trebuie să facă obiectul informării prealabile, iar doar trei dintre ele nu sunt obligatoriu de cuprins în contract - cele de la literele m), o) și p:
a) identitatea părților;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să își desfășoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum și dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmează să își producă efectele;
h) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
i) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
j) condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidențiate separat, periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul și metoda de plată;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și/sau ore/săptămână, condițiile de efectuare și de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum și, dacă este cazul, modalitățile de organizare a muncii în schimburi;
m) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;
n) durata și condițiile perioadei de probă, dacă există;
o) procedurile privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate și semnăturii electronice calificate;
p) dreptul și condițiile privind formarea profesională oferită de angajator;
q) suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuțiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupațională a salariatului, în condițiile legii, precum și acordarea, din inițiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activității profesionale a acestuia, după caz.
În cazul în care vreunul din elemente de mai sus nu se regăsește în contractul de muncă se va considera că nu ai fost informat asupra lui și vei avea dreptul să să sesizezi instanța de judecată competentă și să ceri despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-ai suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligației de informare.
Pentru a dovedi că anumite lucruri ți-au fost promise de către angajator sau că la informarea prealabilă nu au fost discutate aspectele ce țin de formarea profesională sau evaluarea profesională, este util să ceri angajatorului să-ți dea și în scris această informare - adică un document în care sunt listate toate acele elemente enumerate mai sus.
Un angajator care nu dorește să includă în contract beneficiile extra promise și spune că ele se regăsesc într-o politică internă a firmei (dar, pe care, cel mai probabil nu ți-o va arăta niciodată) nu va vrea nici să ofere acea informare în scris.
Potrivit sursei citate, un alt mijloc de probă poate fi și anunțul de recrutare, în care sunt promise diverse beneficii, care, într-un final, nu se mai materializează în contract.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu