Va avea Rusia curajul să anexeze teritoriile ocupate din Ucraina și să escaladeze mai mult conflictul?
Rusia a terminat de organizat „referendumurile” în părțile ocupate din Ucraina, deschizând calea pentru o anexare a teritoriului ucrainean, într-o mișcare de catalogată de analiști drept „totul sau nimic”. Kremlinul a amenințat că va anexa aceste teritorii încă de săptămâna aceasta, deoarece Moscova încearcă să șantajeze Ucraina pentru a opri contraofensiva de succes. Dar cu Kievul – susținut de Occident – hotărât să numească toată procedura o cacealma, cum ar putea Putin să ofere un minim de legitimitate eforturilor?
Mulți se așteptau ca Putin să se adreseze Consiliului Federației vineri, 30 septembrie, cu decizia de a anexa oficial teritoriile. Prin lege, aceste tratate trebuie mai întâi prezentate Consiliului Federației, organul superior al parlamentului Rusiei, și apoi lui Putin pentru semnare.
Asta ar putea fi organizat în scurt timp. Dar acum Consiliul Federației a indicat că nu va organiza o sesiune specială vineri. Dacă acest lucru este adevărat, atunci următoarea sesiune planificată ar putea avea loc pe 4 octombrie, adică vinerea viitoare.
Acest lucru poate indica faptul că Rusia testează suportul local pentru o anexare, scrie The Guardian într-o analiză.
Ce se poate întâmpla după anexare?
Aceasta este întrebarea principală. Putin și alți oficiali de rang înalt au sugerat că vor începe să trateze atacurile asupra regiunilor anexate ca pe un teritoriu suveran al Rusiei. Rusia a acuzat deja Ucraina că a recurs la lovituri transfrontaliere în timpul războiului, inclusiv în regiunea Belgorod și pe o bază aeriană rusă din Crimeea ocupată, despre care Moscova susține că este teritoriul său suveran.
În ceea ce privește operațiunile militare, Rusia ar putea începe să țintească mai multe centre de populație și clădiri guvernamentale cu rachetele rămase, similar cu loviturile care au vizat infrastructura energetică ucraineană de lângă Harkov, la începutul acestei luni.
Moscova ar putea, de asemenea, să înceapă să organizeze exerciții nucleare sau chiar să efectueze lovituri nucleare tactice pentru a speria vestul. De asemenea, va grăbi oamenii mobilizați pe front pentru a menține liniile și a împiedica Rusia să mai piardă teritoriu în fața contraofensivei ucrainene.
Acasă, Rusia poate închide granițele sau poate introduce legea marțială în anumite teritorii. Măsurile stipulate de legea marțială ar putea include confiscarea proprietăților, interzicerea deplasărilor pe timpul nopții , arestarea criticilor guvernamentali, lagărele de internare pentru cetățeni străini și alte măsuri severe care ar face ca viața în Rusia să o reflecte și mai mult pe cea a unui stat totalitar.
Care este planul?
Pe termen lung, Putin pare să aibă același scop: controlul politic al Ucrainei. În timp ce înainte de război el a spus că vrea garanții de securitate pentru nicio expansiune a NATO, acum este clar că el caută schimbarea regimului la Kiev și dominarea viitorului politic al țării.
Anexarea teritoriului din estul Ucrainei probabil nu-l va satisface. Deși dorește să oprească înaintarea Ucrainei, pe termen scurt, și să OFERE timp trupelor sale să se regrupeze, mulți se așteaptă că va dori să revină la ofensivă de îndată ce trupele sale sunt pregătite.
Lovitură pentru Putin. Până și Serbia refuză să recunoască pseudo-referendumurile organizate de Rusia în Ucraina
Autorităţile susţinute de Rusia din cele patru regiuni spun că se aşteaptă la majorităţi largi în favoarea anexării la Rusia pe baza voturilor la referendumuri, pe care Kievul şi Occidentul le-au denunţat ca fiind scrutine ilegale desfăşurate sub ameninţarea armelor.
Se aşteaptă ca preşedintele rus Vladimir Putin să proclame anexarea celor patru provincii - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - într-un discurs pe care îl va susţine vineri.
Serbia nu va recunoaşte referendumurile, "întrucât aderă la dreptul internaţional, Carta Naţiunilor Unite şi rezoluţiile ONU", a declarat Vucic presei.
Serbia, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, este dependentă de Rusia pentru livrările de gaz şi a refuzat să se ralieze la sancţiunile occidentale împotriva Moscovei din cauza acţiunilor acesteia în Ucraina.
Kremlinul sprijină Belgradul în opoziţia sa continuă faţă de recunoaşterea independenţei Kosovo, o fostă provincie sârbă sudică populată în principal de etnici albanezi. Moscova a vândut de asemenea arme Serbiei în trecut.
Însă Serbia a refuzat în mod repetat să sprijine invazia rusă din Ucraina la ONU şi afirmă că respectă pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei.
"Ne protejăm propria integritatea teritorială şi este în interesul nostru să protejăm integritatea teritorială a altor ţări recunoscute internaţional", a afirmat Vucic.
Ucraina se numără printre ţările care refuză să recunoască independenţa Kosovo faţă de Serbia, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
