EXCLUSIV  Va degenera conflictul din Orientul Mijlociu într-un haos major? Israel, între Hamas, Hezbollah și declarațiile lui Erdogan, conform analistului Răzvan Munteanu

De la declanșarea războiului în Fâșia Gaza, după ce organizația teroristă Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, situația în Orientul Mijlociu a devenit din ce în ce mai complicată. Încărcătura conflictuală a locului este alimentată, oricum, de multe capitole istorice. Există o diversitate de motive care au consacrat Orientul Mijlociu, în fața lumii întregi, ca un leagăn a civilizațiilor vechi gata mereu de ciocniri. Astăzi întregul tablou al zonei este conturat de diverși actori care destabilizează pacea firavă a regiunii, cum ar fi organizațiile proxy ale Iranului care militează pentru scopurile venite de la Teheran.

Relațiile dintre Israel și Turcia s-au tensionat, ofensiva IDF pare să întâmpine probleme în eliberarea rapidă și eficientă a ostaticilor ce sunt ținuți în tunelurile și structurile Hamas, iar numeroși civili mor în urma conflictului. Mai mult, tensiunile au fost alimentate vineri, când o racheta a lovit un teren de fotbal dintr-un sat druz, omorând 12 copii israelieni. Israelul a acuzat de atac mişcarea Hezbollah, poziționată în Liban, și susţinută de Iran. Administrația israeliană a promis un răspuns dur, deși Hezbollah a negat orice implicare în atac.

Răzvan Munteanu, analist de relații internaționale, a abordat situația tensionată din ultimele zile în Orientul Mijlociu. De asemenea, acesta a explicat care ar fi șansele ca tot conflicul să degenereze pe baza unei intervenții a Israelului în Liban împotriva Hezbollahului, și totodată a declarațiilor tăioase dintre Israel și Ankara, care prin vocea președintelui Erdogan ar fi sugerat o intervenție pro palestiniană a armatei sale.

Escaladarea discursurilor foarte dure dintre Israel și Turcia

"În primul rând escaladarea discursurilor foarte dure dintre Israel și Turcia nu e chiar un subiect nou, motiv pentru care nu ar trebui să fim atât de surprinși. Încă după ‘Primăvara Arabă’, în momentul în care Turcia a încercat să-și crească capacitatea de proiecție a puterii în Orientul Mijlociu alegând, în contrapondere, să scadă relațiile la nivel diplomatic cu statul Israel, asistând astfel la o retorică dură la nivel diplomatic și politic între cele două state. Au fost perioade în care retorica de acest fel a crescut, a oscilat, după am asistat la reluarea relațiilor la un nivel agreabil, ca mai apoi după conflictul din Gaza să vedem iar o dispută între cele două țări. Nu este o chestiune nouă, iar aici nu putem vorbi de o escaladare militară între cele două țări. Turcia e un stat membru NATO, un actor rațional, chiar dacă uneori declarațiile și politica externă a lui Recep Tayyip Erdogan pot fi greu înțelese pentru cei care nu cunosc cu adevărat regiunea. Nu vor exista escaladări între cele două. Președintele Erdogan nu a specificat modalitatea în care Turcia ar putea să intervină. Putem să vorbim de o activitate de menținere a păcii, o activitate de ajutor umanitar, dar nu neapărat un conflict militar cu Israel. Nu cred că vor escalada la nivel bilateral tensiunile între Turcia și Israel pe termen scurt și mediu. Pe termen lung, într-adevăr, ținând cont de tumultul actual din Orientul Mijlociu, este destul de greu să anticipăm ce va urma între cele două state în următorii 2 sau 3 ani de zile", a spus Răzvan Munteanu.

"De fapt, aceasta este marea reușită, să-i spunem așa, după atacul din 7 octombrie 2023..."

"Situația dintre Israel și Hezbollah, pentru că nu vorbim de statul Libanez în sine, ci de Hezbollah ca și grupare militară independentă, în același timp grupare politică, precum Hamas, este diferită și mai complicată în comparație cu situația cu Turcia. Vorbim de un alt context de securitate regională, acolo unde Hezbollahul are tot interesul de ține o presiune asupra Israelului. Să nu uităm, de câteva luni de zile guvernul de la Tel Aviv cere Hezbollahului să se retragă la un număr delimitat de kilometri de granița cu Israel, tocmai pentru a detensiona orice posibilitate de conflict militar. Hezbollah nu face acest lucru, ci din contră el menține tensiunea. Interesul Hezbollah este de a arăta că Israel este un stat care nu se poate apăra, un stat slab, tocmai în contextul de a încerca, așa cum face și Hamas la rândul său, să imprime în mentalul colectiv al musulmanilor din Orientul Mijlociu resentimente față de Israel. Ei vor să distrugă un mit cum că Israelul este de neatins. De fapt, aceasta este marea reușită, să-i spunem așa, după atacul din 7 octombrie 2023, pentru că a arătat că un stat de garnizoană precum Israel, care în istoria din ultimele decenii a dovedit că este superior militar oricăruia dintre vecinii săi, inclusiv a unor alianțe militare ale statelor arabe, poate să fie lovit. Aici este foarte important să înțelegem contextul în care are loc războiul. Atacul Hamas vine pe fondul unor informații din ce în ce mai credibile, atât la nivel diplomatic, cât și în presa internațională din Orientul Mijlociu, conform cărora Arabia Saudită ar fi urmat să se alăture acordurilor Abraham. Acest lucru, evident, ar fi marginalizat și mai mult Iranul, cât și actorii săi proxy, Hamas, Hezbollah, și mai nou Rebelii Houthi. În tot acest context Hezbollah încearcă să țină presiuni asupra Israel. Hezbollah nu își dorește, în esența sa, un conflict cu Israel. Nici Israel, probabil, nu ia în calcul, în momentul de față, o intervenție militară terestră în Liban. Totuși, trebuie să ținem cont și de evoluția internă de la Tel Aviv, acolo unde, poate, pentru premierul Netanyahu un nou front împotriva Hezbollahului ar putea să fie un calcul de politică internă util pentru el. Astfel, în acest context, rămân mai multe opțiuni pe masă în Orientul Mijlociu", a explicat Răzvan Munteanu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News