Vom rămâne vreodată fără Oceanul Atlantic?
Vasta întindere de ocean care desparte în prezent America de Europa ar putea începe, în viitor, să se micșoreze considerabil, deschizând calea unui proces geologic de reîntregire a celor două continente. Înaintea acestui fenomen de reunificare tectonică, se estimează că va apărea un "inel de foc atlantic," simbolizând o etapă nouă de activitate tectonică care va migra treptat din zona Mării Mediterane în Oceanul Atlantic. Conform unui studiu publicat recent în revista Geology, se preconizează că acest proces va începe în următoarele aproximativ 20 de milioane de ani, un interval relativ scurt din perspectivă geologică.
Deși mișcările plăcilor tectonice sunt foarte lente, ele sunt continue, contribuind la formarea și închiderea oceanelor în cadrul unui ciclu numit Ciclul Wilson, în care plăcile se depărtează pentru a forma noi oceane, iar ulterior se reunesc în timp. Acest proces tectonic a provocat separarea supercontinentului Pangea acum aproximativ 180 de milioane de ani, ducând la apariția Oceanului Atlantic și transformarea vechiului ocean Tethys în regiunea cunoscută astăzi sub numele de Marea Mediterană. Pentru ca Atlanticul să se închidă în viitor, vor fi necesare noi zone de subducție în cadrul plăcilor tectonice.
Acestea sunt zonele în care o placă tectonică se scufundă sub alta și pătrunde în mantaua Pământului, acest fenomen fiind declanșat de diferențele de densitate. De obicei, implică o placă oceanică subdusă sub o placă continentală sau sub o altă placă oceanică. Zonele de subducție sunt cunoscute pentru activitatea geologică intensă, manifestată prin cutremure frecvente, erupții vulcanice și formarea unor șanțuri oceanice foarte adânci.
Documentul citat utilizează modele avansate de simulare pentru a anticipa evoluția dinamicilor tectonice viitoare. Conform acestuia, actuala zonă de subducție din Marea Mediterană, situată sub strâmtoarea Gibraltar, este de așteptat să se extindă treptat în Oceanul Atlantic în următoarele 20 de milioane de ani. Astfel, se preconizează apariția unui „inel de foc atlantic”, similar celui din jurul Oceanului Pacific. Pe măsură ce zona de subducție se deplasează, împreună cu alte două zone de subducție existente peste Atlantic, una în Caraibe și cealaltă în apropierea Antarcticii, va contribui la formarea acestui inel de foc atlantic. Acest proces tectonic ar putea, în cele din urmă, facilita închiderea Oceanului Atlantic.
Australia se deplasează încet, dar constant, spre Asia, iar această mișcare tectonică aduce, clar, implicații interesante pentru viitorul geografic și geologic al regiunii. Din cauza mișcării plăcii Indo-Australiene, continentul australian se deplasează în nord-est cu aproximativ 7 centimetri pe an. În milioane de ani, această migrare va aduce Australia mai aproape de Asia de Sud-Est, posibil colizionând cu Insulele Indoneziei.
Și această mișcare tectonică este un exemplu al mișcării plăcilor continentale, care schimbă constant poziția continentelor pe glob. De asemenea, mișcarea Australiei spre nord influențează liniile de coordonate GPS și este atent monitorizată de specialiști, care ajustează periodic datele GPS pentru a menține precizia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu