Urmează al doilea val mai dur de COVID-19? ”Epidemiile, ca incendiile. Problema e că nu știm cât combustibil are acest virus”
După ce mai multe ţări au anunţat că vor relaxa măsurile luate pentru restrângerea răspândirii infectărilor cu noul coronavirus, specialiştii medicali, dar şi liderii unor naţiuni puternice, precum Boris Johnson sau Angela Merkel, se întreabă dacă nu cumva omenirea ar putea fi lovită de un al doilea val de infectări.
Epidemiile cu boli infecţioase se comportă diferit, însă gripa spaniolă din 1918 este privită ca un exemplu CHEIE de pandemie care a lovit în mai multe valuri, fiecare mai dur decât cel din urmă. Şi alte pandemii gripale au avut mai multe valuri, ultimul exemplu fiind chiar cea generată de virusul H1N1 din 2009.
Cum şi de ce se întâmplă aceste valuri, dar şi cum pot fi prevenite, au devenit întrebări la care epidemiologii caută răspunsuri de zeci de ani, studiind comportamentul social, vaccinarea din anumite ţări, precum şi imunitatea locală.
Astfel, cercetătorii se aşteaptă ca şi COVID-19 să revină cu un al doilea val de infectări. Dat fiind că nu există un vaccin, iar dovezi privind imunizarea pacienţilor infectaţi şi vindecaţi nu există, se trage un semnal de alarmă, scrie The Guardian.
Iar cel mai bun exemplu este Singapore, acolo unde au fost raportate încă 1426 de cazuri noi, confirmate în zone unde oamenii au revenit în comunitate. Astfel, se dovedeşte că revenirea la normalitate poate fi o problemă. Şi China a transmis un număr în creştere de cazuri noi, după mai multe zile de scădere evidentă.
Toate aceste lucruri ridică semne de întrebare privind relaxarea măsurilor de izolare, din cauza ameninţării unui nou val de infectări.
De ce sunt experţii îngrijoraţi
Cercetătorii au căzut de acord că al doilea val al infecţiilor vine mereu atunci când capacităţile de tratament şi izolare sunt epuizate. Astfel, principala îngrijorare acum este faptul că necesitatea izolării nu mai este de actualitate şi stârneşte frustrare printre oameni.
Şi numărul de infectări din al doilea val ar putea fi determinate dinainte, de principiu. Totul bazându-ne pe numărul indivizilor imuni şi al celor care sunt în grupe de risc. Problema cu noul coronavirus este că imunitatea nu a fost încă dovedită, deci nu se ştie exact cine sunt aceia care nu se pot îmbolnăvi. În plus, nu există niciun vaccin, iar toate tratamentele sunt pur experimentale. Până şi rata reală a infectărilor este, momentan, aproximativă, pentru că nicio ţară nu testează atât cât ar trebui.
"Epidemiile sunt ca incendiile. Când există combustibil din plin, ard necontrolat, iar când nu mai există combustibil, se sting încet. Epidemiologii numesc această intensitate 'forţa infecţiei', iar combustibilul este expunerea populaţiei la acest patogen. Valurile repetate vor reduce expunerea populaţiei, fie prin imunitate parţială, fie totală, vor reduce forţa infecţiei şi for reduce riscul bolii chiar şi printre cei care nu sunt imuni. Problema este că nu ştim cât combustibil mai are acest virus", a explicat Justin Lessler, profesor de epidemiologie la Universitatea Johns Hopkins.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
