Audierile miniștrilor propuși de Siegfried Mureșan. Doar doi miniștri au primit aviz pozitiv/ live text. Audierile continuă marți

În cursul zilei de luni au fost audiaţi Sebastian Burduja - propus ministru al Energiei; Tanczos Barna - propus viceprim-ministru, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Radu Miruţă - propus viceprim-ministru, ministru al Apărării Naţionale; Cătălin Drulă - propus ministru al Transporturilor şi Infrastructurii; Alexandru Nazare - propus ministru al Finanţelor şi Irineu Darău - propus ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Dintre aceştia, doar Tanczos Barna şi Alexandru Nazare au primit avize favorabile.

Audierile continuă marți, 29 septembrie

Marţi, în cea de a doua zi a audierilor, vor ajunge în faţa comisiilor parlamentare:

* Mircea Abrudean - propus viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne

* Dragoş Pîslaru - propus ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene

* Raluca Turcan - propusă ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale

* Oana Gheorghiu - propusă ministru al Sănătăţii

* Oana Ţoiu - propusă ministru al Afacerilor Externe

* Andrea Chiş - propusă ministru al Justiţiei

* Bulcsu Koppany Otvos - propus ministru al Culturii

* Mihai Dimian - propus ministru al Educaţiei şi Cercetării

* Cseke Attila - propus ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

* Diana Buzoianu - propusă ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Plenul Parlamentului se va reuni miercuri pentru votul asupra programului şi listei Cabinetului condus de prim-ministrul desemnat Siegfried Mureşan.

UPDATE: Irineu Darău a primit aviz negativ

Comisiile reunite de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au dat aviz negativ, luni, pentru Irineu Darău, propus pentru funcţia de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Irineu Darău, propunerea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de ministru al Economiei, audiat în Parlament

Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, ai Comisiei pentru industrii şi servicii, ai Comisiei pentru antreprenoriat şi turism şi cei ai Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, precum şi cei ai Comisiei economice, industrii şi servicii, turism şi antreprenoriat şi ai Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială de la Senat au acordat 40 de voturi pentru, 46 împotrivă şi a fost înregistrată o abţinere.

„Dacă anul trecut a fost o jumătate de an de austeritate forţată de dezmăţul bugetar care s-a întâmplat până în iunie 2025, anul acesta a fost un an de reechilibrare şi chiar dacă vedem atât de multe crize suprapuse, vedem un deficit în scădere. Ceea ce înseamnă că viitoarea creştere economică se va baza pe alte date şi legate de consum şi legate de sănătatea economiei decât acum câţiva ani, când creşterea economică se baza aproape exclusiv pe consum, stimulat prin buget pe deficit. (...) Ne dorim să prioritizăm atragerea de investiţii, dar în funcţie de impactul real în economie şi investiţiile care stimulează competitivitatea companiilor, care stimulează exportul, care stimulează prezenţa companiilor româneşti în lanţurile globale de producţie şi de distribuţie”, a spus Darău în cadrul audierii.

Potrivit acestuia, Ministerul Economiei împreună cu Ministerul de Finanţe au în vedere diversificarea mijloacelor de acordare de stimulente în economie, dar şi ajutoare de stat sau scheme de minimis.

„Granturile trebuie să aibă o pondere mai mică şi vrem să garantăm şi să acordăm credite, să ne bazăm mult mai mult pe parteneriate public-private şi, bineînţeles, în funcţie de impact”, a adăugat candidatul la portofoliul ministerial.

În sectorul turistic, Guvernul ar putea acorda prime de incoming „care să ducă la creşterea numărului de turişti străini” şi să flexibilizeze contractele de muncă în HoReCa.

„Vrem, totodată, să centralizăm managementul transformării digitale într-un singur centru de decizie. (...) Ne-am ales, după 20 de ani de încercări de digitalizare, cu softuri aflate la jumătatea drumului, neinterconectate, fără să îşi cunoască formatele datelor. De aceea, sunt convins că e nevoie de acest pas în care un profesionist să conducă o instituţie independentă, cu profesionişti plătiţi adecvat, conform mediului privat. O altă măsură pentru care avem o ţintă la începutul anului viitor, în ianuarie, este portofelul digital”, s-a referit Darău la necesitatea digitalizării.

El a precizat că Guvernul Bolojan a pus, în ultimul an, un accent deosebit pe industria de apărare, profitând şi de oportunităţile din programul SAFE, şi de alte tipuri de investiţii.

„Am reuşit să semnăm, la Ministerul Economiei, toate acordurile de localizare cu un procent mare în România de producţie şi aproape toate contractele de cooperare, ceea ce cred că este un succes. Marea provocare pe SAFE va fi ca în următorii patru ani să fie şi monitorizate proiectele”, a subliniat Irineu Darău.

Acesta a menţionat că şi-a propus să eficientizeze compania Romarm şi cele 15 filiale ale sale, pentru că „există mai multe modele după care poate fi eficientizată această structură”.

„Toate investiţiile din SAFE aduc bunăstare în România. Ministerul Economiei, respectiv instituţiile şi ministerele care fac comenzi, răspund de 12 miliarde de euro în echipamente militare. Restul (din cele 17 miliarde euro - n.r.) sunt pentru infrastructură. (...) SAFE are marele avantaj că este un program în care celelalte ţări, mai stabile economic, îşi pun credibilitatea pentru România pentru a plăti dobânzi de 3-4%. Aceasta este realitatea! Sunt bani ieftini care vor intra în România şi care vor duce industria de apărare în alt punct”, a conchis Darău. 

UPDATE: Alexandru Nazare a primit aviz pozitiv

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Finanţelor, Alexandru Nazare, a primit luni aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor şi ai Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat au avizat nominalizarea lui Nazare pentru portofoliul de la Finanţe cu 20 de voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” şi 17 abţineri.

„Sunt onorat să fiu din nou în faţa dumneavoastră înaintea unei audieri importante. Îmi amintesc momentul în care am fost în aceeaşi comisie vara trecută pentru a vă prezenta viziunea asupra bugetului României şi a finanţelor publice şi îmi amintesc şi acum provocările de atunci. În vara anului trecut aveam în faţă o potenţială suspendare a fondurilor europene, eram într-un risc iminent de pierdere a calificativului de investiţii şi aveam de făcut în mod accelerat o ajustare astfel încât să preîntâmpinăm o creştere a deficitului care era galopantă. La un an distanţă principiile acestei consolidări pe care le-am început în vara anului trecut s-au materializat. Nu am pierdut fondurile europene, nu au fost suspendate, ne-am menţinut calificativul de investiţii şi am reuşit să gestionăm consolidarea finanţelor publice în ultimul an de zile printr-o serie de măsuri pe care Guvernul le-a luat într-un mod în care să ne menţinem încrederea, atât a comisiei, cât şi a pieţelor”, a declarat Alexandru Nazare.

El a afirmat că orice consolidare vine cu un cost, iar coborârea de la un deficit de 9,3% nu a fost uşoară, iar măsurile acestei consolidări au avut şi efecte negative.

Alexandru Nazare a vorbit şi despre ieşirea din procedura de deficit excesiv.

„Noi am intrat în această procedură de deficit excesiv în 2021, deci practic, dacă vom fi ieşit în 2030 România a petrecut 10 ani de zile în procedură de deficit excesiv, ceea ce ne penalizează foarte mult, ca ţară, în negocierile pe care le ducem la Bruxelles, în obiectivele pe care ni le setăm şi în costurile efective pe care le plătim pentru datoria publică. Astăzi suntem aproximativ la jumătatea drumului. De ce spun aproximativ? Pentru că încă n-am ajuns la 6% deficit. Suntem pe cale, iar ţinta de 6 este confirmată de toate agenţiile şi de Comisie. Deci păstrează încă această încredere în România, dar trebuie să ajungem la 3% iar partea din acest exerciţiu extrem de dificil care urmează este şi din punctul meu de vedere cea mai dificilă. De aceea e foarte important să avem în vedere faptul că odată ce România va reuşi să ajungă la deficitul de sub 3% aşa cum este menţionat în pact, vom reuşi să scădem costurile de finanţare, vom creşte încrederea în România, vom crea spaţiul fiscal pentru investiţii şi vom reuşi să relansăm economia", a declarat Alexandru Nazare.

Alexandru Nazare, propunerea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de ministru al Finanțelor, audiat în Parlament

UPDATE: Alexandru Nazare, audiat în Parlament

În acest moment este audiat Alexandru Nazare, propus pentru funcția de ministru al Finanțelor Publice.

UPDATE: Cătălin Drulă, avizat negativ

Comisiile reunite de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au dat aviz negativ, luni, pentru Cătălin Drulă, propus pentru funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor, precum şi cei ai Comisiei pentru transporturi şi infrastructură de la Senat au acordat 16 de voturi pentru şi 18 împotrivă.

În faţa parlamentarilor, Cătălin Drulă a spus că principala sa realizare din mandatul anterior de ministru al Transporturilor a constat în redactarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe componenta transport, Autostrada A7 fiind finanţată prin acest program.

"Sunt cinci ani de când s-a încheiat mandatul anterior, în 2021. Principala responsabilitatea a fost ca, într-un timp record de opt luni, să facem, să redactăm, să elaborăm PNRR-ul pe componenta transport, care este, fără îndoială, cel mai mare succes al programului PNRR în România. Toată lumea ştie ce înseamnă autostrada A7, care a fost finanţată prin PNRR, pentru că echipa pe care am condus-o în 2021 a reuşit un lucru unic în Europa: să convingă Comisia Europeană să finanţeze un proiect de infrastructură rutieră atât de mare", a explicat Drulă.

El a arătat că, ulterior, miniştrii Transporturilor care s-au succedat la conducerea ministerului nu au avut realizări pe măsură, cu excepţia interimatului colegului său de partid Radu Miruţă.

„În rest, a fost o altă guvernare la Ministerul Transporturilor, când nu a fost o situaţie bună. Pot da nişte cifre de la câteva companii de stat: pe 2025 - CFR SA pierdere de 549 milioane lei, CFR Călători - 43 de milioane de lei pierdere, Metrorex - 312 milioane de lei pierdere, TAROM - undeva la 190 de milioane de lei pierdere. Dacă tot vorbim despre aceste companii de stat, din punctul meu de vedere, avem de-a face cu o problemă de formă, fără fond. Am importat acest concept şi anume guvernanţa corporativă a companiilor de stat. Guvernanţa corporativă sună bine pe hârtie... În realitate, aceiaşi oameni ai partidelor au câştigat toate aceste selecţii, iar indicatorii se îndeplinesc pur şi simplu venind la birou”, susţine Drulă.

Pe de altă parte, acesta consideră că este nevoie de integrarea metroului cu transportul de suprafaţă din Bucureşti, printr-un transfer al Metrorex la Primăria Capitalei, cu o subvenţie de la bugetul de stat.

„Putem face în negociere cu Primăria Capitalei, împreună, o companie mare aşa există sunt în majoritatea capitalelor europene, ca să poată să ajungă la un nivel de eficienţă. Sistemul de transport din Viena, comparabil cel din Bucureşti, are 9.000 de angajaţi, iar STB şi cu Metrorex au 15.000 împreună”, a arătat Drulă.

El s-a pronunţat şi pentru reformarea şi digitalizarea ministerului şi pentru folosirea instrumentelor de inteligenţă artificială.

Întrebat după audiere dacă Guvernul Mureşan va trece votul de învestitură, Cătălin Drulă s-a arătat sceptic.

„Din tot ce se anunţă se pare că nu va trece pentru că PSD şi AUR au spus că nu votează. Şi atunci cred că matematic este foarte posibil să se declanşeze alegerile anticipate. Preşedintele României, care deja ar avea două propuneri de premier respinse, să spună că e momentul să ne întoarcem la popor”, a afirmat Drulă. 

UPDATE: Tanczos Barna, la audierile din Parlament: Plățile APIA pot începe pe 16 octombrie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate demara pe 16 octombrie plata subvenţiei către fermieri, a afirmat, luni, ministrul Agriculturii, Tanczos Barna, la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului.

„Am avut multe discuţii cu APIA în legătură cu avansul pentru anul 2026. Eu le-am cerut ca până pe 30 septembrie să termine toate controalele pe teren, astfel încât din punct de vedere instituţional ei să fie pregătiţi pentru a începe plăţile. Sunt convins că se pot face plăţile începând cu data de 16 octombrie, dacă APIA nu întâmpină alte dificultăţi. Din discuţiile mele cu colegii lucrurile sunt pregătite. Pe 16 pot începe plăţile pentru avans. Comisia ne-a recomandat la un moment dat să plătim mai repede. În septembrie, de exemplu. Eu am spus: decât să se întâmple ceva neprevăzut şi să se blocheze din cauza softului sau din alte motive, în septembrie, mai bine plătim pe 16 octombrie, începem plăţile pe 16 octombrie şi nu forţăm sistemul, nici cu controale, nici pe sistem informatic”, a răspuns Tanczos Barna, întrebat dacă există probleme cu soft-ul programului prin intermediul căruia sunt gestionate plăţile.

De asemenea, ministrul Agriculturii a menţionat că este nevoie de un guvern cu puteri depline pentru a aproba măsurile necesare fermierilor.

„Noi am spus de foarte multe ori acest lucru. Nu cred că trebuie să repetăm acum, după o audiere la Comisia de Agricultură, aici cel mai important lucru a fost că majoritatea, fără să intrăm în foarte multe detalii, majoritatea deputaţilor şi senatorilor sunt de acord cu priorităţile, sunt de acord şi cu soluţiile. Desigur, ele diferă. După ce ajunge un guvern, un partid sau celălalt la guvernare, soluţiile pot diferi, dar priorităţile sunt cele care sunt o radiogramă a situaţiei, am prezentat-o şi este una reală. Fermierii au nevoie de sprijin acum, pentru că în Uniunea Europeană au fost deschise noi finanţări pentru a trece peste criza carburanţilor, pentru a trece peste criza îngrăşămintelor, pentru a trece peste criza energiei electrice sau a gazului şi în România nu avem măsurile implementate întrucât nu avem un guvern cu puteri depline şi aşteptăm luni de zile ca să treacă o hotărâre de guvern de Ministerul Finanţelor, ca să putem plăti fermierilor subvenţia pe care o merită. Cel mai important lucru este să vină cât se poate de repede un guvern responsabil”, a mai spus Tanczos Barna.

Potrivit sursei citate, UDMR nu va vota un guvern susţinut de partide extremiste.

UPDATE: Radu Miruță a primit aviz negativ

Ministrul propus pentru portofoliul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a primit aviz negativ, luni, în Comisiile parlamentare reunite de apărare naţională.

S-au înregistrat 17 voturi „pentru”, 21 „contra”.

La şedinţa nu au participat reprezentanţii AUR.

Amintim că audierile vor continua şi marţi, iar miercuri va fi votul de învestitură a Cabinetului, în plenul Parlamentului. Precizăm, de asemenea, că avizul dat de comisii are rol consultativ.

UPDATE: Radu Miruță, propus la MApN, audiat în Parlament

În acest moment se derulează audierea ministrului propus al Apărării, Radu Miruță.

Audierile miniștrilor în Parlament, 28 septembrie 2026. Radu Miruță. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

UPDATE: Tanczos Barna a primit aviz pozitiv 

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Agriculturii, Tanczos Barna, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor şi ai Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat au avizat nominalizarea acestuia pentru portofoliul de la Agricultură cu 20 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 16 abţineri.

„Suntem într-un moment extrem de important pentru agricultura din România. Avem această situaţie politică ingrată, o situaţie care durează, din păcate, de peste cinci luni de zile. Şi agricultura are nevoie de un guvern cu puteri depline, un Guvern responsabil, care vine în sprijinul fermierilor exact în perioada în care ei au nevoie de sprijin, exact în perioada în care toată Europa conştientizează cât de mare este criza şi cât de mari sunt provocările cu care se confruntă fermierii din toată Uniunea Europeană”, a declarat Tanczos Barna.

El a menţionat că a venit pentru prima dată în Comisia de Agricultură în urmă cu 21 de ani, pe atunci în calitate de reprezentat al Guvernului din partea ADS.

Audierile miniștrilor în Parlament, 28 septembrie 2026. Tanczos Barna. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

UPDATE: Sebastian Burduja a susținut declarații de presă

Video:

UPDATE: Sebastian Burduja a primit aviz negativ

Comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au dat aviz negativ pentru Sebastian Burduja, propus pentru funcția de ministru al Energiei. În urma votului, au fost 24 de voturi pentru, 34 împotrivă și 5 abțineri.

Audierile miniștrilor în Parlament, 28 septembrie 2026. În mijloc, Sebastian Burduja. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

UPDATE: Sorin Grindeanu a susținut declarații de presă la Parlament

„Partidul Social Democrat a luat astăzi o decizie fermă, asumată și ireversibilă: nu vom vota guvernul Bolojan de rit nou, se cheamă Mureșan, dar e condus de acest Siegfried Vasile Mureșan. Deci rămâne cum am stabilit și în ședințele anterioare. Urmare a acestui vot de miercuri care va duce la picarea guvernului, PSD își reafirmă dorința de a guverna.

Nu cedăm la niciun fel de presiuni mediatice, la șantaj politic și nu ne lăsăm intimidați de cei care, cu tupeu, au umplut spațiul public în ultimele zile de fake-news-uri și ne-au acuzat cu tot felul de invenții doar pentru a forța un vot PSD pentru acest guvern în Parlament.

Mai spun o dată: a fost un vot în Consiliul Politic Național în unanimitate de a nu vota  Guvernul Mureșan!

Așa cum au remarcat deja analiștii economici, fiindcă vreau să vorbesc și despre acest program de guvernare, pe care l-am primit cu cinci minute înainte de a intra în ședința Comitetului Politic Național. Vă stau la dispoziție și vă pot demonstra acest lucru, dar nu înseamnă că nu am văzut în aceste zile dezbaterile din spațiul public și așa cum au remarcat deja și economiștii independenți, programul prezentat de cabinetul Mureșan este, din punctul nostru de vedere, o insultă la adresa logicii economice.

Acest program nu conține niciun fel de politică publică sau vreo măsură de reducere a sărăciei, în condițiile în care, din datele Eurostat, reiese faptul că peste 5 milioane de români sunt în risc de sărăcie sau de excluziune socială. 

Nimic despre reducerea prețului la energie și combustibil, nimic despre fermieri, nimic despre IMM-uri, nimic despre capitalul românesc, zero măsuri pentru crearea de noi locuri de muncă, doar concedieri! Zero măsuri pentru sprijinirea producției autohtone, producției de aici din România, în schimb, ni se spune, în acest program de guvernare, cum vor crește pensiile, dar nu se știe când. Ni se spune că va scădea TVA-ul, dar nu se știe când.

Pe scurt, în mare, vedem un program de guvernare care spune cum va continua austeritatea lui Bolojan și care îi va favoriza pe cei bogați în defavoarea românilor cu venituri mici și medii și antreprenorilor români

E un program plin de intenții, fără cifre exacte, fără surse de finanțare și fără termene clare. Susținătorii acestui guvern ne amenință că România va intra în junk dacă nu-l votăm, dar o simplă analiză ne arată că aplicarea acestor măsuri ar duce la un deficit minim de 7,4% din PIB. Totul este praf în ochi.

Siegfried Vasile Mureșan promite, deși știe că nu se poate ține de cuvânt. PSD nu poate valida niște iluzii vândute românilor doar pentru că unii să se instaleze la Palatul Victoria. Nu putem vota un premier care e decuplat total de România. Domnul Mureșan este un soi de birocrat parașutat într-o funcție pentru a bifa o numire politică a unei alianțe disperate. 

Nu vom vota un Guvern condus de Siegfried Vasile Mureșan. PSD va vota doar un guvern pro-români”, a spus Sorin Grindeanu. 

Întrebări:

Jurnalist: PSD va fi prezent în sala de plen? Chiar dacă nu veți vota, veți asigura cvorumul?

„O să avem o ședință cu grupurile reunite la ora 13:00. Propunerea pe care le-o voi face colegilor mei este ca, da, să fim în sală, pentru că altfel nu va fi cvorum, altfel prelungim momentul în care va exista acest vot negativ, dar aș interpreta această absență a celor de la AUR și din comisii, și din plen, că încă o dovadă că cei care i-au ținut în funcție până acum pe Bolojan și pe restul sunt cei de la AUR”, a spus Sorin Grindeanu. 

Jurnalist: Din parte a domnului Siegfried Mureșan ați primit vreun telefon, a încercat să mai aibă discuție cu dumneavoastră?

„Cu cinci minute înainte de CPN am văzut ceva semnale din partea domniei sale, dar să știți că asta nu dovedește decât o lipsă de respect față de cel mai mare partid din Parlamentul României. Noi am făcut apeluri repetate de când a fost desemnat, în urmă cu 10 zile, să vină la discuții, am fost pregătiți, dar a considerat necesar să ne trimită un SMS cu cinci minute înainte de ședința în care luăm decizia. E lipsă de politețe, arată un soi de aroganță și de tupeu.

Știți decizia noastră. E ireversibilă”, a spus Sorin Grindeanu. 

Jurnalist: La cum arată în momentul de față toate calculele, cabinetul lui Siegfried are șanse zero să treacă de votul Parlamentului. Ce înseamnă mai concret acest lucru? Cât ar putea rămâne Ilie Bolojan la Palatul Victoria ca interimar?

„Eu sper să se intre rapid într-una din cele două proceduri posibile: ori nominalizarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru, ori declanșarea procedurilor pentru alegeri anticipate. Nu există alte variante.

Dacă e aleasă de către președintele României, prima variantă, cea de a nominaliza un nou prim-ministru, asta ar însemna încă un interval de 10 zile până la un posibil vot în Parlament. În primul rând, sper să existe un candidat de prim-ministru altcumva decât domnul Siegfried Vasile Mureșan care nu își dorește să fie prim-ministru și a dovedit în toate aceste zile, care își dorește să plece repede, repede înapoi la Bruxelles și să își reia treaba acolo. Mi-aș dori, dacă se intră pe acest scenariu, să existe un candidat de prim-ministru care vrea cu adevărat să ocupe această funcție, să știe ce are de făcut și să încheiem acest interimat prea lung”, a spus Sorin Grindeanu.

Video: 

UPDATE: Mureșan l-a contactat din nou pe președintele PSD

Siegfried Mureșan a anunțat, într-o postare pe pagina de Facebook, că l-a contactat din nou pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, căruia i-a transmis un document despre programul de guvernare.

El a explicat că programul include și propuneri ale PSD și că este dispus să discute despre program, formarea Guvernului și soluționarea crizei politice.

Trebuie menționat că, potrivit unor surse, PSD a decis să nu voteze pentru învestirea Guvernului Siegfried Mureșan. Decizia a fost luată în unanimitate de social-democrați.

„L-am contactat din nou în această dimineață pe președintele PSD, Sorin Grindeanu.

I-am transmis documentul de mai jos, care evidențiază clar cum programul nostru de guvernare cuprinde și propuneri ale Partidului Social Democrat.

Documentul arată că, dacă PSD va vota Guvernul, îl va vota pe criterii obiective. Dacă va vota împotrivă, o va face strict pe criterii subiective.

Sunt oricând dispus să discutăm despre programul de guvernare, despre formarea Guvernului și rezolvarea crizei politice din România.
---------
„Propuneri PSD care se regăsesc în Programul de Guvernare Mureșan

1. Energie și resurse

Programul nostru propune ceea ce solicită și PSD: capacități noi, rețele, stocare, interconectări, echipamente energetice produse în

România și sprijin pe factură pentru consumatorii vulnerabili.

Mergem mai departe cu:

• proiecte concrete: Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești, Unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă;

• prima concesiune pentru eolian offshore în Marea Neagră;

• sprijin public plătit doar pentru capacitatea pusă efectiv în funcțiune;

• cadru stabil pentru prosumatori;

• calendar de închidere a cărbunelui corelat cu înlocuitorii;

• piață cu contracte pe termen lung, fără plafonări generalizate de preț.

2. Securitate, apărare și industria de profil

Programul nostru propune ce cere și PSD: SAFE (16,68 mld. euro) folosit ca achiziție care aduce producție și furnizori în România, industrie de apărare legată de nevoile Armatei, software național pentru drone și un mecanism contra dezinformării.

Mergem mai departe cu:

• cheltuieli de apărare care cresc gradual spre 5% din PIB, legate de capabilități;

• modernizarea bazelor Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu;

• hubul F-16 de la Fetești;

• hubul european de securitate maritimă operațional la Constanța în 2027;

• capabilități anti-drone pentru Garda de Coastă;

• pregătirea din timp a integrității alegerilor din 2028.

3. Reindustrializare și finanțare pentru dezvoltare

Programul nostru propune ce cere și PSD: Banca de Investiții și Dezvoltare ca instrument central, ajutoare de stat concentrate pe ecosisteme strategice și evaluate public, PPP-uri fără mutarea datoriei în afara bilanțului.

Mergem mai departe cu:

• o singură structură pentru toate ajutoarele de stat;

• recuperarea integrală a banilor dacă firma nu își ține angajamentele;

• programul „Campioni regionali” prin sprijin acordat de Exim Bank;

• eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027;

• amortizare accelerată pentru investiții;

• regula „o obligație nouă, două eliminate”;

• statut de piață emergentă pentru bursă și o piață de creștere pentru IMM-uri.

4. Colectare corectă și disciplină bugetară

Programul nostru propune ce cere și PSD: analiza de risc integrată în ANAF, control pe marea evaziune, reducerea decalajului de TVA și regula că nicio cheltuială permanentă nu se face fără sursă.

Mergem mai departe cu:

• ținte ferme de deficit: 6% din PIB în 2026, sub 3% în 2030;

• bugetul pe 2027 adoptat până la 31 decembrie;

• reunificarea ANAF cu Vama;

• bonus–malus pentru conducerea ANAF;

• declarații precompletate;

• statul care își plătește datoriile la timp;

• „dividendul reformei”: jumătate din economii se întorc prin reducerea taxării muncii.

5. Reforma statului și servicii publice

Programul nostru propune ce cere și PSD: comasarea instituțiilor, un punct digital unic, principiul că statul nu cere de două ori aceeași informație și evaluarea după rezultate.

Mergem mai departe cu:

• 13% mai puțini parlamentari;

• maximum trei secretari de stat pe minister;

• fiecare companie de stat încadrată în 12 luni într-un regim clar (dezvoltare, listare, privatizare, închidere);

• rating public de la A la E pentru companiile de stat;

• ieșire din portofoliu după trei ani de pierderi;

• 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028;

• reforma Bucureștiului și a zonelor metropolitane.

6. Muncă, venituri, coeziune și demografie

Programul nostru propune ce cere și PSD: creșe, sprijin pentru familii, locuințe accesibile pentru tineri, recalificare legată de locuri de muncă reale și un program complet pentru diaspora.

Mergem mai departe cu:

• „Contul Viitorului” pentru fiecare copil;

• păstrarea indemnizației pentru creșterea copilului la revenirea la muncă;

• subvenția de 2.250 lei/lună pentru angajarea tinerilor NEETs;

• eliminarea supraimpozitării part-time-ului pentru părinți și pentru personalul din sănătate și educație;

• contracte de muncă flexibile;

• o nouă lege a locuințelor sociale;

• ghișeu unic pentru românii care se întorc acasă.

7. Educație, sănătate și cercetare

Programul nostru propune ce cere și PSD: combaterea abandonului școlar, învățământ dual, finanțare pentru cercetare, medicina de familie ca pilon al prevenției și management profesionist în spitale.

Mergem mai departe cu:

• ținte de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare;

• primă de performanță de 10–20% pentru profesori;

• noul bacalaureat din 2030;

• 2.000 de paturi noi de îngrijiri paliative până în 2028;

• centre pentru AVC și infarct în toate regiunile;

• trasee integrate pentru pacienții oncologici;

• acces mai rapid la terapiile inovatoare.

8. Agricultură, irigații și dezvoltare rurală

Programul nostru propune ce cere și PSD: irigații și rezerve de apă, sprijin pentru procesare și cooperative, trasabilitate prin programul

„100% RO” și evidența animalelor, apărarea plăților directe în viitorul buget european.

Mergem mai departe cu:

• mecanism de compensare a pierderilor din secetă, făcut cu Banca Mondială, din primăvara lui 2027;

• pachet pentru tânărul fermier;

• descurajarea cumpărărilor speculative de teren;

• noua lege a arendei;

• plata integrală a sprijinului pe 2026;

• reluarea exporturilor de ovine.

9. Infrastructură și investiții strategice

Programul nostru propune ce cere și PSD: prioritizarea tuturor investițiilor, finalizarea proiectelor începute, un cadru integrat pentru fonduri europene, buget și împrumuturi, și pregătirea planului de fonduri europene 2028–2034.

Mergem mai departe cu:

• minimum 10 mld. euro pe an din coeziune, din 2027;

• transferul proiectelor PNRR nefinalizate către alte finanțări;

• plata lucrărilor la termen, publicată lunar;

• piața feroviară de călători deschisă competitiv din 2028;

• înjumătățirea deceselor rutiere până în 2030;

• Dunăre navigabilă tot anul.

10. România europeană și euroatlantică

Programul nostru propune ce cere și PSD: aderarea la OECD, statul de drept, drepturile minorităților și cooperarea cu UE și NATO împotriva ingerințelor străine.

Mergem mai departe cu:

• acord pe bugetul UE 2028–2034 până la finalul lui 2026;

• deschiderea negocierilor pentru Moldova și Ucraina;

• Visa Waiver ca prioritate în relația cu SUA;

• România ca platformă energetică regională în parteneriat cu SUA;

• reforma justiției: CSM ales de tot corpul profesional, măsuri contra prescripției;

• reforma serviciilor de informații: interzicerea ofițerilor acoperiți în presă, politică și culte, mandate de maximum opt ani pentru șefi”, a scris Siegfried Mureșan pe pagina de Facebook. 

UPDATE: George Simion a vorbit din nou despre posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan

George Simion, liderul AUR, a declarat că partidul pe care îl conduce nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan sau de altcineva. Potrivit acestuia, AUR negociază cu toate formațiunile politice pentru formarea unui guvern stabil, iar, în lipsa unei majorități, România ar trebui să ajungă la alegeri anticipate.

Liderul AUR a mai spus că partidul va analiza posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan dacă acesta nu convoacă alegeri. 

„Dragi români,

În ultimele luni au pus enorme presiuni pe noi ca să trădăm încrederea pe care ne-ați acordat-o și să votăm un guvern de tip marionetă. Nu vom fi prezenți în comisii, în plen, și nu vom vota un guvern Siegfried Mureșan sau cel care urmează după aceea, Nazare, pentru că asta înseamnă trădarea încrederii pe care voi ne-ați acordat-o.

Trecem printr-o criză politică majoră. Am desemnat o echipă de negociere cu toate formațiunile politice pentru ca în următoarele zile să ajungem la a forma un guvern stabil. Este de datoria AUR să facă parte din guvernare și să treacă țara peste aceste momente grele.

Dacă, în continuare, cei de la celelalte formațiuni politice nu vor fi lăsați, nu vor avea voie, nu ne vor acorda pozițiile necesare pentru a face România bine, trebuie constatat, conform Constituției, faptul că nu există o majoritate, iar după căderea următorului guvern trebuie să ajungem la votul românilor.

Vom discuta cu toate persoanele responsabile posibilitatea ca, în cazul în care Nicușor Dan nu convoacă alegeri, cum îi cere Constituția, să fie suspendat. Trebuie să strângem numărul necesar de semnături, trebuie să avem voturile în Parlament, dar, mai presus de orice, trebuie să vă avem pe voi în spate, milioane de români care nu trebuie să mai rămână tăcuți. Ridicați-vă și cereți o țară a românilor în care, pentru prima oară, voi să conduceți”, a spus George Simion. 

Video:

UPDATE: Marius Budăi a criticat PNL și USR

Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a criticat PNL și USR pentru măsurile adoptate în 2021 și a spus că acestea au dus la înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor și la măsuri nefavorabile pentru salariile din mediul privat și pentru antreprenori.

Potrivit acestuia, PNL și USR au pregătit prin PNRR eliminarea unor facilități fiscale și modificarea pragului pentru IMM-uri, iar PSD nu va vota guvernul propus de Siegfried Mureșan. 

„Program nou, sau nu, dar aceeași direcție!

Astăzi, în Parlament, vor începe audierile noilor miniștri propuși  și ni se va prezenta noul program de guvernare al Guvernului Mureșan.

Cred că trebuie să pornim de la o întrebare foarte simplă - ne uităm la ce scriu acum în programul de guvernare sau la ce au făcut în anul 2021 când PNL și USR au avut împreună puterea? Ghici ce au majorat? Nimic, dar au pus bazele următoarelor creșteri de taxe și impozite.

Cum? Vă explic acum.

Să facem un bilanț, cu mâna pe inimă și zâmbetul de rigoare pe care ni l-au oferit constant, spunându-ne permanent: “NU se poate”, “NU avem”, “vom vedea”, “când se va putea” (este vreun deja-vu aici?).

Să mergem pe categorii:

1. seniorii - pensii înghețate - 0 (zero) lei creștere de pensii și nu s-au oprit aici - i-au vrut săraci pe părinții și bunicii noștri pentru următoarea jumătate de secol scriind în PNRR acel celebru, dar atât de nedrept procent de 9,4%;

2. ⁠bugetarii - au primit același tratament - salarii înghețate;

3. ⁠copiii - te-ai fi gândit că aici vor fi mai empatici, dar nu (nici nu cred că știu termenul) - a doua tranșă de majorare a alocațiilor nu a mai fost dată - mamele au aflat că PNL și USR “NU vor să joace populist”. Asa a fost numit de ei dreptul copiilor la o alocație mai mare: populism;

4. ⁠salariații din mediul privat - nu au scăpat nici ei - a fost trimis de către Guvernul de atunci un punct de vedere negativ la aprobarea Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană - deci se opuneau și majorării salariilor din mediul privat;

5. ⁠mediul de afaceri - hai poate aici găsim ceva bun, sau așa ne-am fi gândit, dar nu vă faceți speranțe degeaba - au pus bazele viitoarelor creșteri de taxe pe muncă pentru unele categorii de angajați și creșterile de impozite pentru antreprenori. Cum? Au scris în PNRR să fie eliminate facilitățile fiscale pentru lucrătorii din construcții, agricultură, alimentație și IT și au coborât pragul pentru încadrarea la IMM.

Ar mai fi lucruri “minunate și reformatoare”, dar, pentru moment, mă opresc aici. Concluzia este clară: pentru oameni exista mereu un “NU se poate”!

Astăzi, aceiași oameni vin să ne explice ce înseamnă guvernare responsabilă. Ei bine, domnilor de la PNL și USR, să știți că noi, PSD, NU vom vota acest Guvern”, a scris Marius Budăi pe pagina de Facebook. 

UPDATE: Sindicatul „MIPE Normalitate” a transmis o scrisoare deschisă către Siegfried Mureșan

Sindicatul „MIPE Normalitate”, care reprezintă peste 1.300 de specialiști în gestionarea fondurilor europene, a transmis o scrisoare deschisă prin care îi solicită premierului desemnat Siegfried Mureșan un dialog direct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Angajații contestă măsurile privind reducerea veniturilor și a personalului și avertizează că acestea pot accentua deficitul de specialiști într-un moment în care volumul de muncă este ridicat. Sindicatul cere explicații cu privire la reorganizarea sistemului, comasarea unor structuri și reducerea personalului, în condițiile obiectivului de atragere a cel puțin 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune.

"Stimate domnule Siegfried Mureșan,

Sindicatul reprezentativ ”MIPE Normalitate”,infiintat in anul 2024, care reunește peste 1.300 de specialiști în gestionarea fondurilor europene, mulți dintre ei cu 15- 20 de ani experienta, acumulată în mai multe perioade de programare, vă adresează public invitația de a veni în MinisterulInvestițiilorșiProiectelorEuropene(MIPE) și de a sta de vorbă cu noi, specialisti in fonduri europene, la un dialog bazat pe argumente.

Noi toți am citit cu deosebit interes documentul „Misiune pentru România”, respectiv obiectivul privind „întărirea capacității administrative a ministerului, astfel încât fondurile europene să ajungă mai repede în economie”.

Am urmărit, de asemenea, declarațiile dumneavoastră publice privind continuarea unor măsuri și principii promovate de Guvernul Bolojan.

Tocmai de aceea, vrem să înțelegem, pe bază de argumente, date și rezultate, cum vor contribui măsurile pe care intenționați să le continuați la întărirea capacității administrative a sistemului de gestionare a fondurilor europene și cum vor fi acestea aplicate fără ca România să ajungă să acționeze contrar propriilor angajamente asumate în fața Comisiei Europene.

Din perspectiva noastră, cu precădere începând cu anul 2025, capacitatea administrativă și Sistemul de Management și Control au fost slăbite, în pofida angajamentelor asumate de România prin Foile de parcurs și programele de Asistență Tehnică si a nenumăratelor semnale trase de sindicatul nostru.

Veniturile specialiștilor care gestioneaza fondurile europene au fost diminuate în vara anului 2025, cu peste 30%, cu economie ZERO la bugetul de stat, în condițiile în care, încă din anul 2004, veniturile acestor angajați sunt susținute din fonduri europene nerambursabile.

De ce?

Efectele acestor măsuri? Accentuarea deficitului de personal și a migrației specialiștilor cu zeci de ani de experiență, tocmai într-o perioadă extrem de dificilă pentru România, în care absorbția fondurilor europene trebuia accelerată, nu pusă în pericol.

Gradul de încărcare a devenit nesustenabil, cu riscuri pentru funcționarea Sistemului de Management și Control, pentru respectarea termenelor.

Iar la capătul tuturor acestor măsuri se află demotivarea tocmai a angajaților care, în ciuda tuturor obstacolelor, au depus eforturi considerabile pentru ca România să atragă cât mai multe fonduri europene și ale căror rezultate au contribuit la poziționarea României pe poziții fruntașe la nivel european în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.

Inclusiv Comisia Europeană, în răspunsul transmis Sindicatului nostru, a remarcat problemele privind volumul de muncă și migrația personalului, aducand aminte de angajamentele Romaniei. 

Am analizat și măsurile propuse pentru fondurile europene în Programul de Guvernare 2026–2028.

Acesta stabilește obiective ambițioase, inclusiv atragerea a minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune în economia reală, dar prevede, simultan, reorganizarea sistemului de gestiune a fondurilor europene, comasarea Autorităților de Management și a

Organismelor Intermediare cu atribuții suprapuse și reducerea personalului.

Această ecuație vrem să o înțelegem: cum vom face mai mult, mai repede și mai bine, cu mai puțini oameni, într-un sistem deja supraîncărcat?

De aceea, vă adresăm public 10 întrebări concrete și vă invităm să ne răspundeți la ele în MIPE:

1. Care sunt argumentele pentru continuarea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan în ceea ce privește specialiștii care gestionează fondurile europene?

Cum justificați diminuarea cu peste 30% a veniturilor acestora, în condițiile în care măsura nu a generat economie la bugetul tarii conform calculelor anterioare facute chiar de MIPE, iar efectele asupra oamenilor și asupra sistemului sunt contrare obiectivului declarat, de întărire a capacității administrative?

România și-a asumat, prin Foile de parcurs și programele de Asistență Tehnică, consolidarea capacității administrative, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare, pregătirea, stabilitatea și menținerea personalului.

2. În Programul de Guvernare, pentru următoarea perioadă de programare, este prevăzută comasarea Autorităților de Management și a Organismelor Intermediare cu atribuții suprapuse, precum și reducerea personalului.

Care este analiza funcțională care o fundamentează?Care sunt, concret, Autoritățile de Management, Organismele Intermediare și atribuțiile considerate „suprapuse”?

Au fost analizate rapoartele de audit din anii precedenți, care au semnalat gradul ridicat de încărcare a personalului, înainte de a propune o nouă reducere?

Autoritățile de Management gestionează deja programe complexe, cu multiple priorități și sectoare de intervenție, iar actuala perioadă de programare intră într-o etapă de implementare deosebit de intensă.

Care este analiza care demonstrează că aceste structuri pot fi comasate și personalul redus fără afectarea Sistemului de Management și Control, fără întârzieri și fără riscuri pentru absorbția fondurilor europene?

Întâi trebuie stabilit ce activități avem de realizat și de câți oameni este nevoie pentru realizarea lor. Abia apoi putem vorbi despre reorganizare și eventuale reduceri de personal. Nu invers ca pana acum.

3. De ce noua lege a salarizării elimină aproape în integralitate stimularea performanței?

PNRR trebuia să contribuie la modernizarea statului și creșterea eficienței administrației publice.Noua lege a salarizării urmărește echitatea salarială. Dar echitate nu înseamnă uniformizare mecanică.

Cum vor fi recunoscute complexitatea activității, răspunderea, competența, restricțiile, incompatibilitățile și rezultatele?

Cum poate fi construită o administrație performantă dacă tocmai specialiștilor care au performat cum sunt angajații în gestionarea fondurilor europene li se reduc substanțial veniturile?

4. Cine își asumă riscurile generate de supraîncărcarea personalului (140%),gradul nesustenabil de încărcare și presiunea termenelor cresc riscul de întârzieri, erori și corecții financiare?

Deficitul de personal, gradul nesustenabil de încărcare și presiunea permanentă a termenelor cresc riscul de întârzieri, erori și corecții financiare. În același timp, angajații care gestionează fonduri europene poartă o răspundere directă pentru actele și deciziile pe care le adoptă, răspundere care, în condițiile prevăzute de lege, poate fi inclusiv patrimonială. Cu alte cuvinte, presiunea și supraîncărcarea cresc riscul de eroare, în timp ce consecințele acestor erori pot ajunge să fie suportate chiar din patrimoniul propriu al angajaților.

Cum va fi protejat Sistemul de Management și Control și, implicit, finanțarea europeană dacă, peste problemele existente, se suprapune o nouă reducere de personal?

5. Cum intenționați să opriți migrația specialiștilor cu 10, 15 sau 20 de ani de experiență?

Cum va fi oprită migrația în condițiile diminuării veniturilor, creșterii volumului de muncă și perspectivei reducerii personalului? Prin diminuarea veniturilor decalajele de venituri dintre angajatii MIPE si mediul privat sau alte institutii s-au intensificat, contrar recomandarilor din programele de Asistenta Tehnica:

”asigurarea din AT a cheltuielilor salariale, inclusiv a majorării salariale acordate personalului din sistemul fondurilor, a condus la scăderea fluctuației de personal, de la 13% în 2013, la 6,82% în 2020, menținând-se sub ținta POAT 2014-2020 de 10%, fiind astfel diminuate dificultăţile întâmpinate în derularea activităţilor specifice şi atingerea rezultatelor propuse de către instituţiile care gestionează fonduri UE, în ceea ce privește menținerea în sistem a unui personal calificat și motivat, prin diminuarea migrării resurselorumane spre mediul privat”

Când pleacă un specialist cu 20 de ani de experiență, România nu pierde doar un angajat. Pierde expertiză și memorie instituțională care nu pot fi reconstruite peste noapte.

7. Dacă avem Asistență Tehnică, de ce specialiștii în fonduri europene desfășoară activități precum arhivarea și inventarierea, în timp ce pentruactivitățile complet noi nu există  formare profesională?

De ce resursele disponibile nu sunt utilizate pentru servicii de suport, astfel încât specialiștii să își poată concentra timpul asupra activităților pentru care expertiza lor este indispensabilă?

Este eficient ca unui specialist format în ani de gestionare a fondurilor europene să-i fie alocate activități suplimentare unui grad de incarcare deja foarte mare in loc sa fie asigurate prin servicii suport?

Personalului i-au fost atribuite activități și responsabilități noi, fără ca pregătirea profesională să țină întotdeauna pasul cu acestea.Cum putem cere performanță într-o activitate nouă fără să asigurăm mai întâi pregătirea necesară?

Formarea profesională nu este un beneficiu acordat angajatului. Este o măsură de protecție a sistemului împotriva erorilor, întârzierilor și corecțiilor financiare.

8. De ce riscăm să pierdem expertiza internă pentru ca apoi să o cumpărăm din exterior?

Programele de Asistență Tehnică urmăresc consolidarea capacității administrative și dezvoltarea expertizei interne.

Care este logica diminuării veniturilor propriilor specialiști, supraîncărcării lor și asumării riscului de a-i pierde, pentru ca ulterior statul să achiziționeze din exterior expertiza pe care nu a reușit să o păstreze în propriile instituții?
Consultanța trebuie să completeze și să dezvolte expertiza internă, nu să se substituie acesteia.

9. Cum va fi gestionat volumul uriaș de implementare rezultat din supracontractare ( 140%), concomitent cu reducerea personalului?

Programele au ajuns la aproximativ 140% contractare, fără să avem cu 40% mai mulți oameni.
Supracontractarea de ieri este volumul uriaș de implementare de astăzi: monitorizare, verificări, plăți, achiziții, nereguli, indicatori și vizite la fața locului.

În același timp, Programul de Guvernare propune minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune și trebuie pregătită următoarea perioadă de programare.

Cu ce oameni vor fi realizate toate acestea dacă, simultan, reduceți personalul?

Mai mult, programele aferente perioadei de programare 2021–2027 trebuie duse la final și închise până la 31 decembrie 2029, iar obiectivul României nu poate fi doar închiderea lor administrativă, ci închiderea cu un grad cât mai ridicat de absorbție și cu pierderi minime de fonduri europene. Aceasta înseamnă că anii următori vor concentra tocmai etapa cea mai intensă de implementare, verificare, plată și închidere.

Prin urmare, nu discutăm doar despre gestionarea supracontractării. Discutăm despre trei procese majore care se suprapun: implementarea unui volum de contracte care depășește alocările programelor, închiderea perioadei 2021–2027 cu un grad ridicat de absorbție și pregătirea viitoarei perioade de programare.

Cu ce oameni vor fi realizate toate acestea dacă, exact în perioada în care volumul și complexitatea activității ating nivelul maxim, reduceți personalul?

10. De ce dialogul cu profesioniștii lipsește tocmai atunci când se iau decizii care îi privesc direct?

De ce decizii importante pentru România sunt luate fără consultarea reală a celor care cunosc sistemul și îl fac să funcționeze?
Profesioniștii sunt importanți doar când li se cer rezultate și când trebuie să suporte consecințele deciziilor luate fără ei?

Dialogul nu blochează reforma. Dialogul poate face reforma mai bună, mai realistă și mai eficientă.
Dialogul reprezinta principul de baza intr-osocietata dezvoltata.

Și, dincolo de toate aceste întrebări, rămâne una fundamentală:

CUM VOM ATRAGE 10 MILIARDE DE EURO PE AN, VOM IMPLE