Cercetător și profesor la Harvard, Elliott Marshall Antman spune că stresul şi lipsurile de medicamente contribuie mortalitatea cardiacă.
Cercetătorul Elliott Marshall Antman, specialist în medicină cardiovasculară la Brigham and Women’s Hospital și profesor la Harvard Medical School, explică de ce și descrie care sunt semnele care ar trebui să ne dea de gândit.
Creșterea reflectă aproape sigur o schimbare în starea obișnuită a unui individ. Adică, dacă iau medicamente care controlează starea lor cardiovasculară, mergând în vacanță programul lor se poate schimba; ei pot călători și nu pot lua medicamentele lor la fel de fiabil ca înainte de această perioadă. O altă posibilitate este că perioada de vacanță pentru mulți oameni este o perioadă de stres. Există îngrijorare cu privire la călătorii, în special în situația actuală, cu probleme de boli respiratorii.
Pot exista stresuri sociale pe care indivizii le experimentează, pe măsură ce se apropie de sezonul de vacanță, care pot crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, iar aceste răspunsuri fiziologice pot provoca un dezechilibru al alimentării cu sânge a mușchiului cardiac. Cerințele în acel moment sunt ridicate asupra mușchiului inimii și astfel poate apărea un atac de cord. Pentru orice persoană, poate fi o varietate de circumstanțe. Și nu putem spune că este același set de circumstanțe de la o persoană la alta.
Circumstanțele stresante pot produce trei reacții fiziologice, care converg asupra inimii pacientului și a arterelor care aduc sânge la acesta. În primul rând, ritmul cardiac poate crește ca răspuns la stres. În al doilea rând, tensiunea arterială poate crește, de asemenea, ca răspuns la stres. Și al treilea este că eliberarea de substanțe, cum ar fi adrenalina, poate provoca arterele coronare să se restrângă, limitând în continuare fluxul care vine prin acele artere, care sunt responsabile pentru aducerea sângelui în mușchiul inimii. Prin unul sau mai multe dintre aceste răspunsuri fiziologice, un individ ar putea fi la risc pentru o perturbare a echilibrului dintre cererea și oferta de sânge. Dar când vorbim despre stres, răspunsul fiziologic la stres poate rezulta din emoții bune sau emoții rele. Sistemul cardiovascular va face același lucru.
Persoanele care au o problemă cu alimentarea cu sânge a mușchiului inimii dezvoltă de obicei un anumit disconfort, adesea în centrul pieptului, dar poate radia la gât, la maxilar, la umeri sau în jos pe brațe. De obicei, nu este la cel mai intens nivel atunci când începe, dar se construiește până la un vârf, iar apoi când dispare, dispare treptat, spre deosebire de oprirea unei lumini.
Uneori, disconfortul este asociat cu un sentiment de greață, transpirație, amețeli, palpitații. Acestea sunt semne de avertizare pentru o persoană că ceva ar putea fi în neregulă cu echilibrul de aprovizionare cu sânge și cererea pentru mușchiul inimii lor. Dacă acest lucru durează mai mult de 10 minute, o persoană ar trebui să ia în considerare solicitarea de asistență medicală.
Mulți oameni care suferă un atac de cord au un disconfort care durează 20 de minute sau mai mult. Solicitarea de asistență medicală este cea mai bună modalitate de a evalua acest lucru. Nu vrem ca pacienții să experimenteze acasă luând antiacide și gândindu-se că vor avea grijă doar de problemă; vrem ca ei să se prezinte la urgenţe cât mai repede posibil, și adesea asta înseamnă să sune la 112.
Este posibil să aveți un atac de cord care prezintă simptome care afectează doar o parte a corpului care este departe de piept. Și ar trebui să ne amintim că unii oameni, în special pacienții vârstnici sau cei care au diabet zaharat, atunci când au un atac de cord, s-ar putea să nu aibă disconfort, dar se simt obosiți sau lipsiți de respirație sau se trezesc transpirând mult mai mult decât sunt obișnuiți. De asemenea, trebuie să fim atenți la aceste simptome, a mai spus Elliott Marshall Antman pentru The Harvard Gazette.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News