EXCLUSIV  Gripa, epidemie ignorată. DE CE e importantă vaccinarea antigripală și cum te face BOALA să nu mai crezi în conspirații. "Oamenii MOR și de gripă / Nu am ascultat! Numai când ni s-a întâmplat"

De aproape doi ani, privirile tuturor, discuțiile și preocupările se îndreaptă către COVID-19, către efectele lui dramatice, către tratamente și către vaccin, în prezent cel mai controversat subiect din România... și nu numai.

În goana după găsirea unei soluții pentru sfârșitul pandemiei, când sistemul sanitar este supus unei presiuni uriașe, am uitat de gripă, un alt virus periculos care a afectat și afectează în continuare o mare pare a populației.

Ne raportăm strict la România, țara în care medicii au fost înlocuiți de „influenceri” și părerologi, conferințele și dezbaterile pe teme de sănătate publică pentru informarea populației de proteste masive, iar studiile au fost înlocuite de teoriile conspirației și postări pe Facebook, lucruri care afectează negativ și alte campanii de imunizare.

Totul a început după anul 2008, atunci când vaccinurile anti-HPV au fost principala țintă a campaniilor de dezinformare și discreditare.

Până în 2020, până la apariția COVID-19, gripa și vaccinarea antigripală erau motivul discuțiilor aprinse, dar este bine să clarificăm odată pentru totdeauna cât de importantă este vaccinarea antigripală pentru noi toți.

Gripa este o boală gravă, o infecție respiratorie acută, cauzată de virusul gripal, care, conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), afectează anual între 10% și 30% din populația Europei și determină sute de mii de spitalizări. Dacă pentru majoritatea oamenilor, gripa este doar o experiență ușoară sau neplăcută, ușor de trecut cu vederea, pentru alții poate duce la complicaţii, în special pentru persoanele din grupele la risc, și chiar la moarte.

Gripa are un caracter sezonier: circulația virusurilor gripale este accentuată în sezonul rece și redusă semnificativ în perioadele calde.

Oamenii în vârstă, copiii și persoanele cu afecțiuni cronice suferă cel mai mult, dar toți pacienții pot dezvolta complicații serioase, ca pneumonia (infecția plămânilor), miocardita (inflamația miocardului, mușchiul inimii), sau encefalita (inflamația creierului), care pot duce la deces, dar despre lista complicațiilor, a reacțiilor adverse și a simptomelor vom vorbi puțin mai jos.

"Gripa este o afecţiune virală extrem de contagioasă, care se transmite cu uşurinţă de la o persoană la alta, mai ales în familie şi în rândul colectivităţilor, în şcoli, grădiniţe sau centrele de afaceri. Virusul gripal este deosebit de periculos, pentru că acesta poate trece de la nivelul nasului şi al gâtului la nivelul plămânilor, cauzând infecţii severe, precum pneumonia, iar în unele cazuri poate duce chiar la deces. La nivel mondial, gripa produce anual între 250.000 şi 500.000 de decese", precizează Daniela Ştefănescu, medic Primar Medicină de Familie și vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti.

Ce este vaccinul antigripal

Potrivit HSE National Immunisation Office, "un vaccin este un produs care ajută sistemul imunitar al organismului (sistemul de apărare) să lupte împotriva infecţiilor. În fiecare an, virusurile gripale se modifică, astfel încât în fiecare an vaccinul antigripal este modificat pentru a oferi protecţie împotriva noilor tulpini de virus gripal".

Trecând peste orice teorie a conspirației legată de vaccin, traducerea termenilor este cât se poate de simplă.

Când spunem "vaccinare antigripală" ne referim la acțiunea de prevenire a gripei sau de combatere a gripei, nicidecum de infectare cu virusul gripal, teoria către care se îndreaptă campaniile de dezinformare.

Astfel, potrivit aceleiași surse, "vaccinul antigripal ajută sistemul imunitar să producă anticorpi, adică proteine care combat infecţia". Practic, dacă vi s-a administrat vaccin antigripal şi intraţi în contact cu virusul gripal, vaccinul vă poate feri de îmbolnăvire.

Vaccinarea este cel mai eficient mijloc de prevenire al infecțiilor gripale, iar din anul 1945, de la prima apariție, au apărut o mulțime de variante ale vaccinului care să vină în ajutorul populației și să scadă mortalitatea.

În prezent sunt disponibile mai multe vaccinuri antigripale, inclusiv vaccinuri cvadrivalente vii atenuate sau inactivate în forme convenționale sau alternative de livrare și vaccinuri adjuvantate.

Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) susține că vaccinurile antigripale autorizate în prezent sunt sigure și eficiente și pot preveni morbiditatea și mortalitatea anuală semnificativă, un lucru susținut și de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

"Vaccinarea este cel mai sigur mod de a ne proteja de gripă. Vaccinul antigripal reduce cu 90% riscul de îmbolnăvire la copii și la adulții sănătoși şi cu până la 60% riscul de complicaţii în cazul bătrânilor şi al bolnavilor. Cu toate acestea, nu toată lumea este corect informată cu privire la vaccinarea antigripală şi la faptul că aceasta reduce riscul de îmbolnăvire, complicaţiile bolii şi ne ajută să trecem mai uşor peste perioada rece", atrage atenția medicul Daniela Ştefănescu.

De ce este importantă vaccinarea antigripală pentru adulții sănătoși. Medicul Adrian Marinescu explică

"Din păcate, virusurile gripale se transmit foarte ușor și pot să ducă, așa cum s-a întâmplat, destul de frecvent, la epidemii. Deci e o adevărată problemă de sănătate publică. În al doilea rând, este foarte greu ca cineva să știe sigur dacă va face o formă ușoară de gripă sau nu. Este exact discuția de la virusul SARS-CoV-2. Chiar dacă faci o formă care nu-ți pune viața în pericol, oricum e un interval de timp de infecție acută și de perioadă de recuperare și e clar că vei avea o problemă care va interfera cu activitatea ta zilnică. Din aceste punct de vedere, vaccinarea antigripală este utilă pentru că prevină boala până la urmă și chiar dacă mă infectez, voi face o formă asimptomatică sau foarte ușoară, în cele mai multe dintre cazuri", a declarat medicul Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase și director medical al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, în exclusivitate pentru DC NEWS.

Atenție! Vaccinare ANTIgripală și vaccin GRIPAL. Explicația corectă

Potrivit prof. dr. Alexandru Rafila, variantele corecte sunt "vaccin gripal" și "vaccinare antigripală".

"Gripal se spune să știți, pentru că vaccinul conține bucăți din virus, nu conține anticorpi. Vaccinarea ca acțiune, ca activitate, e corectă, e vaccinare anti-gripală", declara prof. dr. Alexandru Rafila acum ceva timp, într-o intervenție pentru Antena 3.

De ce trebuie să te vaccinezi anual contra gripei și în ce lună trebuie administrat vaccinul?

În general, sezonul gripal durează din luna octombrie, până în luna mai, de aceea, vaccinarea antigripală trebuie efectuată în fiecare an, începând cu mijlocul toamnei.

Conform medicilor, cel mai bun interval în care vaccinul trebuie administrat este înainte de debutul sezonului gripal, pentru că răspunsul imun apare la două săptămâni după.

În România, medicii recomandă lunile octombrie – noiembrie pentru ca imunitatea și anticorpii protectori corespunzători să țină până la finalul sezonului gripal.

De ce în fiecare an?

Pentru că fiecare sezon gripal este diferit, pentru că virusurile gripale suferă în permanență mutații, de la un sezon la altul și chiar intrasezonier și pentru că în fiecare an se creează un nou vaccin care să combată tulpina virală dominantă și cea pe care studiile estimează că va intra în circulație sezonul următor.

Mai mult, vaccinul se administrează anual și pentru că protecția imună la nivel individual descrește în timp, așa că trebuie reînnoită anual, potrivit Centrului Medical de Diagnostic și Tratament "Dr. Victor Babeș".

Gripa afectează anual, la nivel mondial, milioane de oameni, dintre care sute de mii necesită spitalizarea, iar câteva mii mor din cauza gripei și complicațiilor sale.

Prof. Dr. Alexandru Rafila a explicat că vaccinul antigripal e bine să fie făcut după 15 octombrie.

"Putem să ne vaccinăm fără probleme după 15 octombrie, luna noiembrie, ne putem vaccina astfel încât să obținem o imunitate protectivă care să dureze cât mai mult în anul viitor. Pentru că dacă ne vaccinăm foarte devreme, de exemplu la 1 septembrie, atunci și imunitatea se termină ceva mai repede", a explicat medicul pentru Digi24, acum ceva timp.

Categorii de risc. Cine trebuie să-și facă vaccinul

"Vârstnicii, femeile însărcinate, copiii mici și persoanele cu condiții de sănătate subiacente sunt mai predispuși decât alții să dezvolte boli severe dacă ar trebui infectați. În plus, lucrătorii din domeniul sănătății sunt mai expuși zilnic la diferite virusuri, inclusiv virusul gripal, și ar trebui să fie vaccinați pentru a se proteja pe ei înșiși și pe pacienții lor.

Gripa este o boală cu costuri sociale și economice ridicate, iar vaccinarea este cea mai bună modalitate de prevenire a bolii. Pe măsură ce virusurile gripale se schimbă, vaccinarea împotriva gripei este necesară în fiecare an pentru a ține pasul cu virusurile circulante. În emisfera nordică, circulația sezonieră a gripei se observă între noiembrie și mai, astfel încât octombrie este momentul optim pentru a primi o vaccinare antigripală", informează Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

Și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a relizat o schemă pentru categoriile de risc care trebuie să se vaccineze antigripal.

- Femeile însărcinate, în toate fazele dezvoltării (crește de 5 ori riscul de spitalizare cu infecții respiratorii severe în timpul sezonului gripal și de 2 ori riscul de suferință fetală la gravidele cu afecțiuni respiratorii în comparație cu cele sănătoase).

De asemenea și femeile care au în plan să rămână însărcinate, au născut recent sau alăptează în timpul sezonului gripei.

- Copiii mai mici de 5 ani, pentru că prezintă risc crescut de dezvoltare a complicațiilor, în special pneumonie, afecțiunile cele mai severe fiind la copiii mai mici de 2 ani.

Sugarii sub 6 luni sunt, de asemenea, considerați ca având risc crescut, însă ei nu pot primi vaccinul antigripal, dar pot fi protejati prin vaccinarea persoanelor care au grija de ei și a tuturor persoanelor din jur, o strategie care se numește "de cocon".

- Persoanele cu vârsta de peste 65 de ani

- Adulți, adolescenți, copii cu afecțiuni cronice precum: astm (risc de pneumonie de 2 ori mai mare, dacă ajung în stadiul de a fi spitalizate), diabet (risc de pneumonie de 7 ori mai mare), boli de plămâni sau HIV/SIDA și pacienții imunodeprimați, inclusiv cei care fac chimioterapie, copiii și adolescenții care iau aspirina regulat și sunt la risc să dezvolte Sindromul Reye dacă fac gripă.

- Angajații cu expunere mai mare la virus, inclusiv personalul medico-sanitar.

În categoriile de risc intră și persoanele care prezintă:

- astmul bronșic și alte boli respiratorii;

- diabetul zaharat și alte boli endocrine

- boli de inimă

- boli de rinichi

- boli de ficat

- boli metabolice

- boli neurologice

- obezitate

Cui nu ar trebui să i se administreze vaccinul gripal? Categoriile de persoane care NU pot fi vaccinate

"Nu ar trebui să faceţi vaccinul antigripal dacă aţi prezentat o reacţie alergică gravă (reacţie anafilactică) la administrarea unei doze anterioare de vaccin antigripal sau la orice componentă a acestuia.

Nu ar trebui să vi se administreze vaccinul antigripal dacă luaţi două medicamente denumite combinaţii de inhibitori de punct de control (de exemplu, ipilimumab şi nivolumab), care sunt utilizate pentru tratarea cancerului.

Persoanelor care suferă de neutropenie severă (niveluri scăzute ale unui anumit tip de celule albe din sânge) nu ar trebui să li se administreze niciun vaccin antigripal", potrivit HSE National Immunisation Office.

"Evident că există nişte categorii care nu pot fi vaccinate, cum ar fi de exemplu cei care suferă de o boală imună, dezvoltă o malignitate sau primesc o terapie imunosupresoare, care au manifestări alergice la componentele vaccinului, semnificative şi ameninţătoare de viaţă. În acest sens, înainte de a decide ce tip de vaccin trebuie să facă un copil, trebuie consultat medicul de familie sau medicul pediatru ca să existe o decizie optimă cu fiecare familie pentru fiecare copil în parte", a declarat prof.dr. Doina Pleşca, director în cadrul UMF Carol Davila, pentru DC NEWS. 

Vaccinul gripal pentru vârstnici

Persoanele cu vârsta de 65 de ani sau mai mult au un risc mai mare de a dezvolta afecţiuni grave, de a necesita spitalizare sau de a deceda din cauza gripei, motiv pentru care au cea mai mare nevoie de imunizarea prin vaccinarea antigripală.

2 din 3 spitalizări din cauza gripei sunt la persoanele de peste 65 de ani.

Pentru persoanele cu vârsta de 65 de ani sau mai mult, acest vaccin antigripal este mai eficient.

"Absolut toți cei peste 65 de ani sunt considerați categorie de risc. Pe de o parte pentru că virusul îi atacă pentru că sunt o categorie mai sensibilă, dar și pentru că după o anumită vârstă intervine fenomenul de imunosenescență, adică îmbătrânirea sistemului imunitar. Reacția la orice fel de boală este mai lentă, organismul produce mult mai greu anticorpi și din acest motiv e bine ca acești oameni să fie vaccinați încă din perioada de adult, în fiecare an, pentru ca atunci când ajung peste 65 de ani să aibă o formă de reactivitate a organismului bună", a declarat Dr. Sandra Alexiu, președinte al Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov (AMFB) și membru în Grupul de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

Povestea a doi pensionari din Brașov. Cum i-a făcut gripa să se vaccineze anual

Lenuța și Gheorghe Drăgan sunt doi pensionari din Brașov care au povestit, în exclusivitate pentru DC NEWS, cum i-a făcut gripa să realizeze că este momentul să se vaccineze în fiecare an.

"Facem vaccinul antigripal de șase ani, după ce soțul meu a avut o gripă urâtă în noaptea de Revelion. Stătea în pat, cu temperatură de 40, 40 și ceva, în timp ce casa era plină de musafiri. De atunci am decis, am zis: gata, facem vaccinul antigripal!

Înainte de a avea probleme atunci, de Revelion, un văr ne-a spus: "Trebuie să vă imunizați! Vârsta își spune cuvântul".

Nu am ascultat! Numai când ni s-a întâmplat, când soțul ardea ca flacăra și îi era rău, atunci ne-am hotărât.

Am făcut vaccinul pentru prima dată în anul 2016 și de atunci facem în fiecare an, la sfârșitul lui septembrie - începutul lui octombrie. Atunci facem imunizarea, pentru că oricum mai durează 21 de zile până când își face efectul. De atunci am făcut în fiecare an și inclusiv anul trecut, când era nebunia cu COVID-19, când umbla toată lumea după el și nu se găsea în farmaciile de aici din oraș. Într-un final am găsit și l-am făcut la finalul lunii septembrie", ne-a povestit Lenuța Drăgan.

De ce nu ar trebui să te sperii de reacțiile adverse

În ceea ce privește reacțiile adverse, cele de care se sperie toată lumea și principalul motiv pentru care o mulțime de oameni sunt reticenți în a se vaccina, ea ne-a spus că a citit prospectul, a văzut că există riscul unor reacții, pe care de altfel le-a și avut, exact ca în prospect, însă nu s-a speriat, pentru că s-au dovedit a fi extrem de ușoare comparativ cu virusul în sine. Mai mult, ne-a dezvăluit că deși are alergii la mai multe produse, substanțe și medicamente, asta nu a împiedicat-o să-și facă vaccinul.

"Eu am avut reacții adverse, exact ce scrie în prospect, dar formă ușoară. A fost singura dată când am avut reacții, doar eu, soțul nu a avut nimic. Dar cu toate astea am zis, gata, de acum trebuie să-l facem. E vârsta când trebuie să-l facem! E vârsta când trebuie să te imunizezi, să te asiguri și cu un vaccin. Nouă ne face bine. Din 2016 noi nu am mai răcit deloc. Deloc! Așa, că e frig, că-ți mai curge nasul, aia e altceva, dar ca să facem temperatură, să ne doară capul, să ne doară oasele, să ne doară mușchii... niciodată de atunci. Nicio reacție!

Ne-am vaccinat și anti-COVID-19, cu ambele doze, urmează și a treia doză curând, și am făcut deja și vaccinul antigripal pentru anul acesta.

Am citit prospectul, scrie clar că poți să ai reacții adverse, dar au fost numai la mine și foarte ușoare, nicidecum ca atunci când am avut boala. Gripa în sine am mai avut-o, nu dormeai noaptea, transpirai, tușeai… dar după vaccin nu au fost așa, nu au mai fost probleme, a fost totul ok. Deși eu sunt alergică", ne-a mai spus ea.

Informațiile au fost confirmate și completate și de Gheorghe Drăgan, soțul ei, care a spus că au trecut șase ani de când sunt sănătoși și de când niciun virus împotriva căruia s-au vaccinat nu s-a mai atins de ei.

“Atunci de Revelion m-am îmbolnăvit rău. Am făcut primul vaccin și uite, au trecut șase ani și sunt bine, nu m-am mai îmbolnăvit niciodată!”, a completat el, pentru DC NEWS.

Care sunt reacțiile adverse ale vaccinului gripal

Specialiștii în sănătate publică subliniază și avertizează că vaccinurile gripale nu produc gripa!

Ca orice tratament medicamentos, și vaccinurile pot avea efecte adverse, dar nici unele dintre acestea nu sunt atât de severe ca bolile respective. Durerea, febra moderată şi chiar unele efecte adverse grave, dar extrem de rare, trebuie să fie comparate cu consecinţele contractării bolii împotriva căreia se vaccinează. În cazul poliomielitei, de exemplu, aceste consecinţe pot include paralizia, iar unele boli „dezamorsate” prin vaccinare pot avea drept consecinţă chiar decesul, potrivit desprevaccin.ro

Reacțiile adverse sunt de mica intensitate si de durata scurta.

Vaccinul injectabil, cu virus inactiv, adică virus mort, poate produce fie reacții locale precum ușoară roșeață, durere la nivelul locului de administrare, fie reacții generale precum subfebrilitate, ușoare dureri de cap, dureri musculare, senzație de greață, fatigabilitate (n.r. oboseală cronică) - simptomatologie cu durata de câteva ore

Vaccinul intranazal, cu cu virus viu atenuat poate produce pentru câteva ore reacții de slaba intensitate cum ar fi: rinoree, greață, dureri de cap, subfebrilitate.

Ca în cazul oricărui alt preparat farmaceutic, în cazuri extrem de rare, pot apărea reacții alergice.

În toate materialele informative este specificată asocierea dintre alergia la ou cu cea la vaccinul gripal. Ei bine, alergia la ou nu este o contraindicație pentru vaccinarea antigripală, indiferent de tipul de vaccin folosit, potrivit Centre for Disease Control and Prevention Atlanta, SUA.

Cu toate acestea, este indicată contactarea medicului de familie sau farmacistului înainte de vaccinare.

Vaccinurile, ca orice substanță care intră în organism, pot să aibă unele reacții adverse. Acestea pot fi argumentul multor persoane pentru a refuza vaccinul.

Dar conf. dr. Mihai Craiu a explicat, pentru revista Medic.ro, publicație sub egida Societății Naționale de Medicina Familiei, că: „la nicio conferință medicală, din România sau din alte țări, nu am auzit măcar o singură luare de poziție care să susțină că vaccinul antigripal inactivat, cel folosit clasic la copil, cel care a fost produs și în România la Institutul Cantacuzino, ar putea produce efecte adverse mai mari decât boala în sine. Nici măcar comparabile".

Vaccinul la copii

Vaccinarea antigripală este necesară și pentru copii, pentru că reprezintă risc de complicații ale gripei.

Mai mult, un lucru neștiut de mulți este acela că cei mici poartă virusul gripal în sistemul lor mai mult decât adulții și pot răspândi virusul mult mai ușor printre alte persoane vulnerabile, și mai ales către bunici.

Deci, vaccinul antigripal protejează copiii împotriva gripei şi protejează și persoanele vulnerabile din jurul lor.

Prof. dr. Doina Pleșca, Preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, a explicat de ce unii copii răcesc după ce se vaccinează antigripal.

"Cred că ar merita să facem o distincție. Nu toți copiii care răcesc sunt infectați de gripă. Există și se știe că virusul respirator sau rino-virusul sau metapneumovirusul, ca și alte tulpini de coronavirus, pot îmbolnăvi copilul. Dar, dacă ne referim la vaccinul în sine, ar trebui să știm că stimularea imună și dezvoltarea de anticorpi nu e de lungă durată și, cu fiecare lună care trece, cantitatea de anticorpi, apărătorii copilului, se diminuează. Practic, imunitatea este acoperită prin vaccinare nu mai mult de 150 -170 de zile. Acesta este motivul pentru care un copil vaccinat anul trecut este obligatoriu să fie vaccinat și anul acesta.

Dacă suntem în fața unui copil care nu a fost niciodată vaccinat atunci se recomandă ca acesta să fie vaccinat la minimum patru săptămâni de la prima administrare. Un copil nevaccinat are riscuri de a contacta boala. (...) Sunt copii care pot dezvolta boli pulmonare, afectări auriculare, adică să facă otită, după care să apară o infecție bacteriană. Există situaţii speciale în care unii copii pot face, în contextul gripei, meningite, meningoencefalite, afecțiuni extrem de severe care pun viaţa micuților pacienți în pericol şi pot determina instalarea unor sechele pe termen lung", a declarat Doina Pleșca, în exclusivitate pentru DC NEWS și DC MEDICAL.

Vaccinul pentru femeile însărcinate

Multe femei însărcinate sunt reticente atunci când vine vorba despre vaccinarea antigripală, dar trebuie clarificat că vaccinul este chiar necesar și recomandat în acest context, pentru că gravidele au un risc mai ridicat de a dezvolta complicaţii din cauza gripei.

Gripa poate afecta inclusiv bebeluşul sau poate provoca chiar și avort, naştere prematură şi chiar naşterea unui copil mort.

Însă, vaccinul antigripal protejează femeile însărcinate pe perioada sarcinii dar protejează și bebeluşul nou-născut în primele sale luni de viaţă.

"Gravida e privită în România ca o persoană care este foarte sensibilă și oarecum bolnavă, nu ca o persoana sănătoasă. Și atunci există o mare reticență la face vaccinuri gravidelor, inclusiv din partea medicilor obstetricieni, pentru că nu cunosc rațiunea acestei vaccinări și ce beneficii are și pentru făt, și pentru mamă. Pentru că cea mai afectată categorie din punct de vedere al statisticilor medicale, cu cele mai grave forme, cu cel mai cel mai mare procent de deces în România, sunt gravidele. Gravidele mor cel mai mult de gripă, înainte de copiii sub 5 ani. Gravida nu este o persoană bolnavă, dar sistemul ei imunitar trebuie să se ocupe de două persoane, așa că nu face față. Ele trebuie vaccinate cu vaccin gripal inactivat, perfect compatibil cu sarcina și nu are reacții adverse suplimentare la această categorie. Vaccinul gripal se poate face oricând în timpul sarcinii, de la săptămâna 6 până la săptămâna 40. Acesta este și motivul pentru care gravida este prevăzută ca grupă specială de vaccinare în Programul Național de Vaccinare și pentru aceasta categorie se alocă special doze oferite gratuit în fiecare an", spune Dr. Sandra Alexiu.

Colegiul American al Ginecologilor și Obstetricienilor a publicat, la sfârșitul lunii iunie 2018, un plan de vaccinare special conceput pentru femeile însărcinate.

"Nu există nicio dovadă că imunizarea mamei cu vaccinuri pe bază de viruși, bacterii sau toxoide vii, dar inactive ar avea vreun efect negativ asupra fătului", susțin ei.

Absolut esențială este vaccinarea anti-gripală, dar și cea contra tetanosului, difteriei și tusei convulsive (vaccinul DTP) a tuturor gravidelor. DTP-ul, însă, este recomandat mai târziu, în timpul sarcinii, nu în primele trimestre.

În esență, recomandările lor pot fi sintetizate așa:

1) Vaccinuri indicate pentru toate gravidele: anti-gripal (în orice trimestru de sarcină) și anti-tetanos, difterie și perussis (DTP), care poate fi administrat între săptămâna a 27-a și a 36-a de sarcină;

2) Vaccinuri care pot fi administrate în timpul sarcinii, dar doar în anumite populații și condiții:

- Pneumococic 

- Contra hepatitei A și hepatitei B

- Vaccin meningogocic conjugat și meningococic serogrup B

3) Vaccinuri contraindicate în timpul sarcinii

- ROR și cel contra varicelei. În general, toate vaccinurile care conțin viruși vii atenuați sunt contraindicate gravidelor. Cel mai cunoscut dintre acestea este ROR-ul, vaccinul contra rujeolei, oreionului și rubeolei.

-  Vaccinul anti-HPV nu este recomandat femeilor însărcinate, dar ar trebui făcut tinerelor până la vârsta de 26 de ani.

4) Vaccinuri care pot fi făcute după naștere, în perioada de alăptare sau în ambele situații.

- Anti-gripal și DTP - deși este de preferat vaccinarea în timpul sarcinii, pentru că atunci mama transferă o parte din răspunsul imun pe care-l are și nou-născutului, protejându-l, acestea se pot face și după naștere și în timpul alăptării, dar în aceasta situație nu mai protejează copilul, pentru că prin lapte nu se transmite răspunsul imun.

- vaccinul pneomococic, meningococic, cele contra hepatitei A și B. De asemenea, și cel anti-HPV poate fi făcut fără ezitare.

- ROR și cel contra varicelei pot fi făcute după naștere sau în timpul alăptării, dar numai dacă este absolută nevoie. În general este recomandată vaccinarea înainte de a rămâne însărcinată.

(Vezi mai multe detalii AICI)

Poți face gripă dacă te-ai vaccinat? "Vaccinul provoacă gripa", mit demontat

Există mai multe zvonuri conform cărora după vaccin te îmbolnăvești de gripă. Care este adevărul, de fapt și de ce se "îmbolnăvesc" unii oameni de gripă după vaccin.

Vaccinul antigripal nu conține virusuri gripale vii. Acest lucru înseamnă că vaccinul nu poate provoca gripă sau alte infecții.

Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes" răspunde pozitiv, din mai multe motive.

Potrivit specialiștilor, te poți îmbolnăvi de gripă după vaccinare, doar dacă intri în contact cu virusul în perioada în care corpul dezvoltă anticorpii administrați prin vaccinare.

Altfel spus, dacă te-ai vaccinat astăzi, corpul nu a dezvoltat anticorpii necesari, iar dacă mâine intri în contact cu virusul gripal, dezvolți simptome de gripă. De aceea se recomandă vaccinarea înaintea începerii sezonului gripal, pentru ca organismul să poată dezvolta anticorpii.

Este nevoie de aproximativ două săptămâni după administrarea vaccinului pentru producerea de anticorpi care oferă protecție împotriva infecției cu virus gripal.

Medicul Adrian Marinescu subliniază că totul ține de reacțiile adverse pe care le are orice vaccin și care sunt confundate cu simptomele gripei. Cu toate acestea, medicul susține că între simptomele gripei și reacțiile provocate de vaccin, doar în cazul anumitor persoane, ar alege reacțiile adverse.

"Principial, poți să faci o formă foarte ușoară, și aici intră, de fapt, la reacțiile adverse post-vaccinare, apar cam la toate vaccinurile sau în cele mai multe situații, numai că e o simptomatologie minoră, care se rezolvă de la sine, care în niciun fel nu interferă cu calitatea vieții și nu mai vorbim să pună viața în pericol. Dacă punem în balanță, între a face gripă și a avea reacții adverse post-vaccinare, cred că este evident că aleg vaccinarea. Vorbim despre un virus care este inactivat, atenuat, deci nu intră în discuție să fie vorba despre un risc real. Este vorba despre reacții adverse cu simptomatologie minimă, cu intensitate minimă", ne-a mai spus specialistul. 

Date și statistici. Gripa în România în ultimii trei ani

2020-2021

În sezonul 2020 – 2021 au fost confirmate cu laboratorul doar 4 cazuri de gripă

Numărul scăzut de cazuri confirmate cu gripă poate fi explicat prin măsurile de distanțare și de protecție personală impuse în contextul pandemiei de COVID-19, precum și printr-o rată mai crescută a vaccinării antigripale, potrivit datelor INSP.

Vaccinarea antigripală în sezonul 2020-2021:

- 2.970.000 doze de vaccin gripal distribuite gratuit de MS pentru vaccinarea grupelor populaționale considerate la risc; utilizare: 84,3%

Au fost vaccinate 2.503.228 persoane, acoperirea vaccinală fiind:

- în populația generală = 12.9%, mai mare comparativ cu 2019 – 2020

- la persoanele ≥ 65 ani = 35.2%, mai mare comparativ cu 2019 – 2020 - ținta OMS fiind de 75%

- cadre medicale = 45.9%, mai mare comparativ cu 2019 – 2020.

Cele mai multe doze de vaccin gripal (51,2%) au fost utilizate pentru vaccinarea persoanelor ≥ 65 ani

2019 – 2020

În sezonul 2019 – 2020 a existat o cocirculație a virusurilor gripale tip A si B, situație asemănătoare cu cea înregistrată la nivel european.

În cadrul supravegherii virologice, au fost detectate 1929 virusuri gripale, cu 16.5% mai puține față de confirmările din sezonul 2018 – 2019.

Au fost vaccinate 1.543.535 persoane, acoperirea vaccinală fiind:

- populația generală = 7,9%, mai mult decât în 2018 – 2019

- ≥ 65 ani = 23.5%, mai mult decât în 2018 – 2019

Cele mai multe doze de vaccin gripal (54.3%) au fost utilizate pentru vaccinarea persoanelor ≥ 65 ani.

2018 – 2019

În cadrul supravegherii virologice, au fost detectate 2310 virusuri gripale, cu 31.9% mai multe față de confirmările din sezonul 2017 – 2018.

Au fost vaccinate 1.329.630 persoane, acoperirea vaccinală fiind:

- în populația generală = 6,8%, mai mare comparativ cu cea din sezonul precedent  2017 – 2018

- la persoanele ≥ 65 ani = 20.9%, mai mare comparativ cu 2017 – 2018

Cele mai multe doze de vaccin gripal (55.9%) au fost utilizate pentru vaccinarea persoanelor ≥ 65 ani

Decese:  192

"Cazurile de gripă au fost subdiagnosticate din cauza pandemiei"

L-am întrebat pe medicul Adrian Marinescu care este situația din ultimul an în ceea ce privește cazurile de gripă, mortalitatea și situația vaccinării, comparativ cu alți ani.

"În condiții de pandemie, au fost mai puține cazuri și este clar, pentru că e vorba de trei aspecte. În primul rând, măsurile care previn infectarea cu SARS-CoV-2 au dus și la prevenirea gripei, evident, că sunt aceleași căi de transmitere.

În al doilea rând, din păcate, cazurile de gripă au fost subdiagnosticate, pentru că oamenii nu au accesat sectorul medical și aici trebuie să fim atenți pentru ceea ce urmează, că începe sezonul rece în curând. În al treilea rând, cazurile de gripă au fost prevenite și pentru că oamenii s-au vaccinat antigripal. Vaccinarea antigripală în sezonul de anul trecut a fost destul de bună, oamenii realizând ce înseamnă să ai două infecții virale în același timp.

Chiar dacă oamenii s-au gândit că se vaccinează antigripal pentru a preveni infecția cu COVID-19, nu au gândit corect, pentru că sunt clase diferite de virusuri, fără nicio legătură directă", a declarat medicul.

Importanța economică a vaccinării împotriva gripei

O analiză realizată în 5 grupuri țintă de vaccinare recomandate de OMS din 27 de țări ale Uniunii Europene, a evaluat beneficiile anuale pentru sănătatea publică și importanța economică a vaccinării împotriva gripei.

Cele cinci grupuri țintă au cuprins copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni, persoane cu afecțiuni cronice de bază, femei însărcinate, lucrători din domeniul sănătății și vârstnici de peste 65 de ani, iar estimările analizei s-au bazat pe metode standard de calcul, ipoteze conservatoare, date bazate pe vârstă și date specifice fiecărei țări.

Potrivit rezultatelor, din aproximativ 180 de milioane de europeni pentru care este recomandată vaccinarea antigripală, doar aproximativ 80 de milioane de persoane sunt vaccinate.

Vaccinarea sezonieră împotriva gripei previne în prezent o medie anuală între 1,6 milioane și 2,1 milioane de cazuri de gripă, 45.300 până la 65.600 spitalizări și 25.200 până la 37.200 decese. Pentru a atinge obiectivul de acoperire a vaccinării de 75% stabilit de Recomandarea Consiliului UE în 2009, 57,4 milioane de persoane suplimentare ar trebui vaccinate la vârstnici și la alte grupuri de risc. Prin atingerea ratei țintă de 75% stabilite în țările UE-27, evenimentele medii anuale evitate legate de gripă ar crește de la nivelurile actuale la +1,6 la +1,7 milioane de cazuri suplimentare, +23,800 la +31,400 spitalizare, +9,800 la +14,300 decese , +678.500 la +767.800 vizite la medic și +883.800 la +1.015.100 zile pierdute de muncă anual. Costurile legate de gripă evitate din cauza vaccinării ar crește cu + 190 € la + 226 milioane € anual, în grupurile țintă de vaccinare.

Ei bine, aceste cifre arată faptul că implementarea completă a recomandărilor actuale de vaccinare împotriva gripei cu o rată de acoperire a vaccinării de 75%, în Europa, ar putea reduce imediat o povară economică și de sănătate publică importantă, potrivit unui studiu al National Center for Biotechnology Information (NCBI).

Altfel spus, atât sănătatea publică, cât și beneficiile economice generate de vaccinarea antigripală sezonieră pot fi crescute semnificativ dacă se atinge rata de acoperire a vaccinării de 75%. În acest fel, de două ori mai multe cazuri ar putea fi prevenite și sute de mii de spitalizări și vizite medicilor ar putea fi evitate, reducând povara asupra sistemelor de sănătate.

Mai multe despre studiu AICI

Care sunt simptomele gripei

Cred că am clarificat până aici că gripa poate aduce complicații grave și poate duce până la deces.

În timp ce o parte dintre persoanele infectate se recuperează într-o săptămână, fără îngrijire medicală specială, pentru altele, în special pentru cele din grupele de risc poate fi periculoasă.

Gripa sezonieră este cauzată cel mai des de virusuri gripale de tip A sau B care infectează căile respiratorii nas, gât, bronhii și uneori plămâni și includ următoarele simptome:

- declanșarea bruscă a febrei care poate ajunge la 40ºC

- tuse, de obicei uscată, seacă, iritativă, care te trezește noaptea

- dureri de cap, uneori cu sensibilitate la lumină

- dureri musculare și articulare intense

- gât iritat și eventual nas care curge.

- stare generală proastă

- guturai

Tusea poate fi severă și poate dura 2 sau mai multe săptămâni după trecerea celorlalte simptome, informații confirmate de CDC și vaccination-info.eu

Complicațiile gripei pot include pneumonie, infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor, deshidratare și agravarea afecțiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, astm sau diabet. La persoanele în vârstă, gripa poate provoca, uneori, și/sau agrava anumite afecțiuni cardiace, care ar putea duce apoi la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, arată CNSCBT.

Poate nu știai

1. După gripă, riscul de atac de cord crește de 10 ori la câteva zile de la contactarea gripei, susține The New England Journal of Medicine.

2. Riscul de a suferi un accident vascular cerebral este de 8 ori mai mare la câteva zile de la contactarea gripei

3. Gripa crește riscul de pneumonie de 100 de ori, potrivit sciencedirect.com și pubmed.gov

Cum se transmite gripa

Gripa se transmite ușor de la om la om, fie prin contact direct cu secreții provenite de la pacienți infectați, împrăştiate prin tuse, expirație sau strănut, fie prin contact indirect, atunci când picături sau secrețiile din nas sau gât se depun pe suprafețe, cum ar fi mâinile, batiste sau alte suprafețe.

De acolo, virusul poate fi transferat către alte persoane care apoi își ating fața.

Ceapa, usturoiul și țuica NU înlocuiesc vaccinul

Anti-vacciniștii au fost mereu prezenți în spațiul public, fie că a fost vorba despre persoane publice, fie că nu, au fost lansate o mulțime de rețete și „leacuri băbești” care să înlocuiască vaccinul.

Ceapa și usturoiul sunt bune, sigur, sunt sănătoare, însă nu au cum să înlocuiască vaccinul în cazul unor boli atât de agresive și ușor transmisibile și nu au cum să creeze imunitate împotriva unei boli care poate să ucidă.

Așa că ține minte că indiferent de cât de multe ai mânca, sau de câtă țuică ai bea, nu te vor feri de infecții și de cazurile grave.

"În continuare, mulţi pacienţi cred în tot felul de mituri cu privire la vaccinare şi folosesc metodele tradiţionale de tratament împotriva gripei, precum ceaiurile, şosetele cu carmol sau masajele cu oţet. Vaccinarea este la îndemâna oricui, persoanele la risc pot beneficia de vaccin gratuit, iar ceilalţi se pot vaccina printr-un simplu drum la medicul de famile. Costurile nu sunt mari, iar prin vaccinare ne protejăm atât pe noi, cât şi pe cei din jurul nostru", mai spune medicul Daniela Ştefănescu.

Cu cât timp înainte încep pregătirile pentru realizarea vaccinurilor antigripale

Dan Zaharescu, directorul executiv ARPIM, a explicat cu cât timp înainte încep pregătirile pentru realizarea vaccinurilor antigripale dat fiind faptul că vaccinurile se schimbă de la an la an, așa cum am mai spus, pentru că și tulpinile sunt diferite în fiecare an.

"Fără discuție este nevoie de acea predictibilitate. În general, pregătirile pentru fabricația unui vaccin gripal încep cu 12 luni înainte și ținând cont că anul trecut, în clipa în care industria și-a pregătit procesul de fabricație nu eram într-o situație atât de specială cum suntem acum, pentru anul viitor am vrea să avem acea vizibilitate de care este nevoie pentru o programare corectă a fabricației. Asta presupune că în perioada aceasta, până la finalul lui noiembrie, să avem o imagine clară despre cantitățile care vor fi solicitate în România pentru anul viitor. Pentru anul acesta, cantitățile pregătite sunt undeva în jurul a trei milioane de doze pentru România, dar ar fi important pentru noi să știm care este gândirea pentru anul viitor", a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv ARPIM, pentru DC NEWS, la finalul anului 2020.

De ce refuză românii vaccinul? "În România, nicio campanie de vaccinare nu a mers extraordinar"

Adrian Marinescu a vorbit și despre motivul pentru care românii refuză vaccinul și sunt mereu reticenți atunci când vine vorba despre administrarea lui.

Știm cu toții câte polemici s-au născut în pandemia de COVID-19. După ce am așteptat un an apariția unui vaccin care să ne salveze și să ne scape de pandemie și restricții, apariția lui a dat frâu liber teoriilor, scandalurilor și dezinformărilor din partea anti-vacciniștilor.

Întrebat care este motivul pentru care oamenii refuză vaccinare antigripală, nu neapărat acum, de cand există COVID-1919, ci în general, în anii trecuți, medicul Adrian Marinescu a spus că:

"sunt aceleași rădăcini ca la anti-COVID. Să ne aducem aminte că în România nicio campanie de vaccinare nu a mers extraordinar, indiferent că am vorbit despre HPV, de hepatită B sau de gripă. Niciodată nu am avut un procent prea bun de vaccinare. Și atunci lucrurile se păstrează, e de discutat despre cum e percepția, despre cum sunt aceste curente anti-vacciniste etc. Cât timp nu am avut niciodată rezultate bune, e de așteptat că nici în pandemie nu putea să fie o diferență foarte clară".

Medicina avansează. Vaccin antigripal spray

Medicina avansează de la o zi la alta, la fel și soluțiile care ar putea înlocui vaccinul. Spre exemplu, a apărut vaccinului antigripal spray, creat în special pentru copii.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) a vorbit despre vaccinul antigripal spray.

"La ora actuală, vaccinul antigripal achiziţionat de Ministerul Sănătăţii este cel injectabil pentru toate categoriile. Scapi de injecţie, nu mai apare nici acea roşeaţă, vânătaie. Automat medicina evoluează şi e foarte important ca şi noi să ţinem pasul. Şi aici avem nevoie de foarte multe lucruri ca să ţinem pasul: avem nevoie de foarte multe investiţii în sănătate, avem nevoie de schimbarea de politici.

Credem că politica de sănătate a României să se bazeze pe prevenţie şi pe vaccinare", a explicat Radu Gănescu într-un interviu pentru DC NEWS, în 2019.

ÎNCEPE campania anuală de vaccinare antigripală gratuită a Ministerului Sănătăţii

Pentru sezonul 2021-2022, Ministerul Sănătăţii intenționează imunizarea unui număr cât mai mare de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire prin utilizarea a unui număr de aproximativ 2 milioane de doze de vaccin gripal.

Ministerul Sănătății a încheiat semnarea contractului în baza căruia vor fi livrate primele 300.000 doze de vaccin gripal, urmând ca în perioada imediat următoare să fie livrate alte 1.000.000 de doze pentru continuarea imunizărilor. 

Repartiţia dozelor de vaccin către direcţiile de sănătate publică se va face în mai multe tranșe, la fel ca în anii trecuți.

"Deși procedura anuală în baza acordului cadru încheiat în 2019 pentru achiziția vaccinului gripal a fost finalizată în luna martie a acestui an, eu când am ajuns în minister nu era semnat niciun contract. Am cerut să se realizeze toate demersurile legale pentru semnarea contractelor și începerea în regim de urgență a campaniei de vaccinare antigripală gratuită. Avem posibilitatea creșterii cantității de vaccin cu alte 700 000 de doze, până la cantitatea de 2 milioane de doze, în funcție de evoluția epidemiologică și cerere", a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

În cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii vor fi imunizate, cu prioritate, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, precum şi gravide, conform recomandărilor OMS şi ECDC.

Ca în fiecare an, campania Ministerului Sănătăţii se va derula prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţi sanitare cu paturi.

Vaccinarea antigripală, simultan cu cea anti-COVID-19

Acum, în contextul pandemiei de COVID-19, se ia în calcul administrarea dozei de vaccin anti-COVID-19, alături de vaccinul gripal.

Secretarul de Stat, Sajid Javid, a anunţat miercuri că un program de amplificare a vaccinării anti-COVID-19 va fi lansat în Marea Britanie din septembrie anul acesta. Javid a declarat că guvernul britanic a primit „sfaturi interimare” de la Comitetul mixt pentru vaccinare şi imunizare. El a adăugat că Guvernul va oferi vaccinul antigripal alături de rapelul COVID-19 pentru a "face faţă celor două în acelaşi timp".

"Ei bine, programul nostru de vaccinare a fost un succes uriaş, cel mai reuşit din lume. Şi spun că ar trebui să începem evident cu cei mai vulnerabili mai întâi, şi acesta este planul nostru. Dar pe lângă vaccinul anti-COVID-19, va fi făcut şi vaccinul antigripal, în acelaşi timp", a spus secretarul de stat, Sajid Javid, printre altele, potrivit AP, citează Mediafax.

Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, a spus la Digi24 că vaccinul anti-COVID nu protejează și împotriva gripei, așa că serul antigripal este în continuare necesar persoanelor vulnerabile. În plus, medicul îi îndeamnă pe români să solicite vaccinul gripal atunci când merg să se vaccineze anti-COVID-19.

"Răspunsul imun nu este unul încrucișat. Răspunsul imun după vaccinarea împotriva COVID-19 nu ne protejează față de o infecție gripală. Ne protejează în schimb respectarea celorlalte măsuri precum masca, distanțarea, evitarea zonelor supraaglomerate, lucruri care s-au văzut și la începutul pandemiei, când eram în sezon epidemic de gripă. După implementarea măsurilor de prevenție, au scăzut două boli în care noi eram în plină epidemie, rujeola și gripa sezonieră. Persoanele vulnerabile, persoanele la risc trebuie să beneficieze și de vaccinarea antigripală și din datele pe care le avem, se achiziționează circa 2 milioane de doze de vaccin antigripal, care vor fi distribuite în mod deosebit în cabinetele de medicină de familie. Ne-am dori ca colegii noștri din rețeaua de medicină de familie care vaccinează antigripal, dar nu vaccinează anti-COVID să facă acest lucru, să solicite și vaccin împotriva COVID-19, pentru că ele se pot administra simultan, indiferent de rangul dozei de care vorbim pentru vaccinarea COVID-10. Practic, o persoană care dorește să se vaccineze antigripal, dacă este în acea categorie de risc, poate să beneficieze și de vaccinarea COVID-19 simultan, în brațe diferite, fără absolut nicio problemă”, a spus Gheorghiță.

Gripă vs. Răceală vs. COVID-19

Încă de la debutul pandemiei de COVID-19, virusul a fost confundat sau asociat cu gripa sau răceala.

“E doar o gripă” a fost replica ce a stat pe buzele tuturor și încă se mai aude ferm la aproape doi ani de la declanșarea pandemiei.

Ei bine, COVID-19, gripa și răceala sunt trei boli diferite, care se manifestă și transmit cu totul diferit.

În septembrie 2020, prof. Dr. Alexandru Rafila a fost întrebat ce implică vaccinarea antigripală în raport cu COVID-19, în contextul în care s-a vehiculat faptul că ar putea apărea forme grave și că nu se cunosc toate interferențele dintre COVID-19 și virusul gripal. 

"În primul rând, vaccinul antigripal este un vaccin care în forma injectabilă este subunitară, adică conține doar fragmente din virusul viu. Sau, în forma pulverizată, care conține o formă atenuantă a virusului și care nu produce îmbolnăviri. Gripa în vară a circulat în emisfera sudică. Acolo s-au administrat numeroase vaccinuri gripale. Au existat cazuri de infecție cu noul coronavirus și nu s-a publicat nimic legat de existența unor astfel de interferențe virale și a unor probleme legate de pericolul pe care ar putea să îl creeze administrarea vaccinului gripal în cazul unor pacienți infectați cu noul coronavirus. Deci nu există niciun fel de evidență, nicio dovadă, nu are niciun fel de legătură. Dimpotrivă, știm că infecția virală poate să producă forme grave, știm că infecția cu noul coronavirus produce forme grave, complicate, la numeroase persoane care au diverse boli cronice, mai ales, și atunci ce facem, punem aceste două riscuri majore sau protejăm persoanele prin vaccinarea antigripală și încercăm să prevenim infecția cu noul coronavirus", a declarat medicul Alexandru Rafila pentru DC NEWS.

Răceala obișnuită poate debuta în orice moment al anului cu tuse uscată, febră moderată sau absentă și oboseală moderată. Gripa se manifestă ca o tuse și de obicei debutează la începutul toamnei și primăverii. Această infecție este însoțită de febră și dureri musculare severe. În cazul gripei, este, de asemenea, posibil să experimentăm oboseală severă, epuizare, frisoane și transpirații abundente. COVID-19 oferă o imagine clinică similară cu cea a gripei și răcelii obișnuite. Curgerea nasului, dureri în gât, febră, tuse, dureri musculare, oboseală, cele mai frecvente simptome ale virusului sunt foarte asemănătoare cu aceste infecții. Însă, unele persoane sunt asimptomatice sau au forme foarte moderate ale bolii.

Diferențele-cheie între răceala obișnuită, COVID-19 și gripă

1) Simptomele COVID

Simptomele de COVID pot fi specifice și foarte variate: conjunctivită, pierderea mirosului sau a gustului, erupții cutanate, diaree, decolorarea degetelor și în cele mai grave cazuri dificultăți de respirație, durere în piept și pierderea vorbirii. Unele simptome pot persista chiar și după recuperare.

2) Viteza transmisiei

Viteza de transmitere și rata de reproducere a virusului sunt, de asemenea, diferite. Gripa se răspândește mai repede decât COVID, dar rata de reproducere a acestuia din urmă este de 2 până la 2,5 ori mai mare decât cea a gripei.

3) Perioada de incubație

Răceala și gripa au o perioadă de incubație mai scurtă decât Covid. Aceasta durează între 1 și 3 zile pentru gripă, 2 până la 3 zile pentru răceala obișnuită, între 3 și 5 până la 14 zile pentru Covid.

Șefa biroului Organizației Mondiale a Sănătății pentru România, Miljana Gbric a fost întrebată dacă este adevărat că noul coronavirus este mai rău decât Ebola, MERS ori SARS, virusuri care au lovit lumea de-a lungul timpului. 

"Putem compara, să spunem că putem găsi unele similitudini şi unele diferenţe între virusul gripal şi acest virus. Spre exemplu, ambele virusuri pot genera boli uşoare ori severe. Ambele virusuri se pot transmite prin picături sau prin contacte directe, gripa şi prin aer. Pot fi folosite aceleaşi măsuri preventive pentru ambele virusuri. În privinţa diferenţelor între cele două virusuri şi formele lor, virusul gripal se poate transmite înainte de începerea simptomelor, iar perioada de incubaţie, care este perioada dintre contactul cu o persoană bolnavă şi începerea simptomelor, este de două zile, pentru Covid este cinci-şase zile. În cazul gripei şi în cazul Covid-19, Covid-19 poate fi mai sever, poate avea forme mai severe şi se poate ajunge la asta, iar Covid-19 se pare că afectează mai puţin copiii, comparativ cu gripa", a declarat Miljana Gbric la debutul pandemiei de COVID-19, în exclusivitate pentru Mediafax.

Cum previ îmbolnăvirea cu gripă

1. Vaccinați-vă înainte de a începe sezonul de gripă

2. Spălați-vă pe mâini în mod regulat cu apă și săpun.

3. Acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel atunci când strănutați, apoi acoperiți și aruncați șervețel folosit. Nu reutilizați batiste sau șervețele

Virusul gripei și alte virusuri respiratorii pot supraviețui temporar în afara corpului, astfel încât vă puteți infecta atingând batiste și șervețele utilizate. Dacă nu aveți un șervețel disponibil: Strănutați acoperindu-vă în totalitate nasul și gura cu brațul.

4. Stați acasă când sunteți bolnav. Dacă vă simțiți mai rău, solicitați ajutor medical.

Cât de mult va afecta vaccinul anti-COVID-19 vaccinările viitoare, după valul de dezinformări și polemici iscate

Întrebat dacă este de părere că vaccinul anti-COVID-19 și discuțiile create în jurul lui vor afecta vaccinarea antigripală și vaccinările viitoare pentru alte boli și dacă oameni vor deveni din ce în ce mai reticenți, Adrian Marinescu a spus că nu crede acest lucru.

"Cu siguranță că nu va afecta. E de discutat... dacă oamenii vor fi atenți la faptul că te poți îmbolnăvi și de gripă și să facă și vaccinarea concomitentă. E de discutat și posibilitatea ca în viitorul apropiat să avem un polivaccin, să ne fie mai ușor în momentul în care ne gândim la administrarea vaccinului. Deocamdată le avem separate, dar vreau să cred că lumea înțelege să sunt boli diferite și trebuie prevenite fiecare în parte”, a completat medicul.

Mesaj ferm pentru români. "Vaccinul, luat în calcul din 1796, rol crucial în a preveni forme severe de boală"

În final, medicul Adrian Marinescu a transmis un mesaj ferm pentru toți românii.

"Cred că noi toți am văzut ce înseamnă să fii vaccinat în momentul în care vorbim de pandemie. Fiecare are în jurul lui oameni care, dacă s-au vaccinat și s-au infectat, au făcut forme ușoare care nu le-au pus viața în pericol și invers dacă nu au fost vaccinați. Sper că vor înțelege că vaccinul care e din 1796 luat în calcul, vaccinul care a fost pentru variolă, joacă un rol crucial în a preveni forme severe de boală. Cred că și când vorbim de gripă ar trebui să știm că pot fi cazuri severe, că oamenii mor și de gripă și că trebuie să prevenim în aceeași măsură, cu atât mai mult în pandemia de acum, când clar nu avem nevoie de încă o complicație legată de gripă", a încheiat medicul interviul pentru DC NEWS.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News